Informația apare într-un ordin semnat de ministrul de resort, Ionuț Mișa, și care a apărut în Monitorul Oficial. Conform documentului, suma finală și toți ceilalți termeni și celelalte condiții financiare urmează și fie stabilite la momentul lansării emisiunii, în funcție de condițiile de piață. Emisiunea este administrată de Barclays PLC, Citigruop Global Markets Limited, Erste Group Bank AG, Societe Generale și ING Bank NV. Suma aferentă emisiunii se virează în contul de valută deschis pe numele Ministerului Finanțelor Publice la Banca Națională a României și se utilizează pentru finanțarea deficitului bugetar, refinanțarea și rambursarea anticipată a datoriei publice guvernamentale, se mai spune în Ordin.
Deficitul bugetar este una dintre durerile de cap ale actualei guvernări pentru că primele opt luni ale acestui an s-au încheiat cu un deficit de 6,5 miliarde de lei, respectiv 0,78% din PIB, raportat la deficitul de 3,1 miliarde lei, respectiv 0,41% din PIB, consemnat în perioada similară din 2016. Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 160,4 miliarde lei, reprezentând 19,2% din PIB, sunt sub nivelul atins în primele opt luni ale anului, când s-a consemnat o pondere de 19,33% din PIB.
Ioana Petrescu, fost ministru al Finațelor, a declarat recent că nu este o problemă dacă statul se împrumută, atât timp cât sunt întrunite două condiții esențiale: se împrumută sustenabil, adică poate restitui banii, și face acest lucru pentru investiții. Important, a insistat aceasta, este ca România să rămână cu ceva de pe urma acestor împrumuturi, nu doar să plătească salarii și pensii. Numai că datele din execuția bugetară arată că investițiile sunt la un nivel foarte scăzut. De atfel, investiţiile străine directe (ISD) au scăzut cu 17,22% în primele şapte luni din acest an față de aceeași perioadă din 2016, până la 2,369 miliarde de euro, conform datelor Băncii Naţionale a României (BNR). “Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 2,369 miliarde de euro (comparativ cu 2,862 miliarde de euro în perioada ianuarie — iulie 2016), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 2,436 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 67 milioane euro”, spune un comunicat BNR. Totodată, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 3.631 milioane euro, în creștere cu 63,1% față de perioada ianuarie – iulie 2016. Numărul firmelor cu capital străin nou înființate a crescut în primul semestru din acest an cu 9,34%, comparativ cu perioada similară a anului precedent, la 2.938 unități, reiese din datele Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC). Cele 2.948 de societăți noi aveau un capital social subscris în sumă totală de peste 18,1 milioane dolari, în scădere cu 7,72% comparativ cu ianuarie — iunie 2016.
Miliardul pe care statul îl va lua va mai fi încă o cărămidă pusă la datoria publică a țării. Datoria publică a crescut din 1995 de la 65 de euro pe locuitor la 3.100 de euro pe locuitor în 2016 în timp ce numărul de kilometri de autostradă a crescut doar de patru ori. În toată această perioadă s-au acumulat deficite de circa 70 de miliarde de euro care au fost transferate către datoria publică ce a ajuns anul trecut la nivelul de 63 miliarde de euro. Generațiile de azi au îndatorat țara iar cele de mâine trebuie să plătească aceste datorii. Ceea ce face guvernul este exact rețeta națiunilor cu lideri slabi. Deficitul bugetar crește permanent deși țara nu este în criză, PIB-ul nu sare încă de borna de 200 de miliarde de euro iar datoria publică s-a dublat în ultimii ani. Datoria publică a României a crescut în perioada iunie 2016-iunie 2017 cu 33 miliarde de lei, ajungând la 42,1% din PIB, iar în primele șase luni ale acestui an a crescut 18,7 miliarde de lei, adică 43,2% din PIB. Cea mai mare problemă a acestei realități este că banii aceștia nu au ajuns în infrastructură, pentru că nivelul investițiilor publice este foarte mic, ci în pensii și salarii, pentru satisfacerea promisiunilor electorale. Asta înseamnă că nu putem vorbi de o bunăstare. La cum arată investițiile în economie, 1,3% din PIB în primele opt luni ale acestui an față de 2%, nivel consemnat în perioada similară a anului trecută, o să fie plătită din taxe, impozite, accize mai mari. De altfel, acciza la carburanți a crescut în două tranșe, la 15 septembrie și 1 ianuarie.
Un semnal de alarmă în trage și BNR. Potrivit Băncii Centrale, creanţele financiare ale administraţiei publice, exprimate ca pondere în PIB, au scăzut cu 0,4 puncte procentuale, ajungând la 24,5%, în timp ce angajamentele – datoriile – aceluiaşi sector au crescut la 45,5%, semnalează. „Deţinerile de acţiuni şi alte participaţii ale statului s-au diminuat cu 1,1 puncte procentuale, ajungând la nivelul de 8,8% din PIB. Depozitele administraţiei publice au crescut cu 1,6 puncte procentuale, până la 8,7% din PIB, dar alte conturi de primit au scăzut cu 0,8 puncte procentuale, ajungând la un nivel de 6,1% ca pondere în PIB”, arată BNR în raportul pe trimestrul II privind conturile naţionale financiare.
În acelaşi timp, „angajamentele financiare ale sectorului administraţii publice au crescut ca pondere în PIB, atingând un nivel de 45,5%, faţă de 44,9%. Titlurile de natura datoriei, în lei şi valută, au crescut cu 1 punct procentual, ajungând la un nivel de 29,3% din PIB”. BNR Arată că, atât în cazul titlurilor de natura datoriei pe termen scurt, cât şi pentru titlurile pe termen lung, „se constată creşteri pe seama noilor emisiuni de titluri într-un ritm mai accelerat decât răscumpărarea de titluri pe fiecare tip de scandenţă”.
Conform Băncii Centrale, datoriile comerciale (ale statului – n.n.) au crescut cu 0,8 puncte procentuale, până la 7,7% din PIB. Împrumuturile au scăzut cu 1,3 puncte procentuale, reprezentând 7,7% din PIB la finele trimestrului II 2017, „evoluţie datorată rambursărilor faţă de terţi”. Sectorul administraţiei publice a înregistrat un necesar de finanţare de 0,8% din PIB în trimestrul II 2017, faţă de 0,4% din PIB în trimestrul II 2016, mai arată BNR. Iar subsectorul „administraţia centrală” a înregistrat un necesar de finanţare de 1% din PIB în trimestrul II 2017, faţă de 0,5% din PIB în trimestrul II 2016. „Administraţiile locale au avut o capacitate de finanţare de 0,2% din PIB în trimestrul II 2017, cu 0,1 puncte procentuale mai mult faţă de trimestrul II 2016”, iar „administraţiile de securitate socială au avut un necesar de finanţare atât în trimestrul II 2017 (0,009% din PIB), cât şi în trimestrul II 2016 (0,003% din PIB)”, se mai arată în raportul băncii centrale, publicat pe site-ul BNR.
O altă problemă cu care se confruntă România este cea a creșterii randamentul titlurilor de stat cu maturitate la 10 ani. Acesta a crescut de la începutul anului la peste 4%, în timp ce țări precum Ungaria sau Polonia au cunoscut o scădere, deși în ianuarie toate cele trei state au pornit cam de la același nivel. Asta înseamnă că țara care se confruntă un un salt al randamentului va trebui să își plătească mai mult creditorii. România devine în acest fel mult mai riscantă ca Ungaria și Polonia iar deciziile de investiții ale companiilor din întreaga lume vor ține cont de această stare de fapt. În felul acesta, țara noastră se va vedea văduvită de o componentă serioasă în formarea PIB-ului, adică acea care contribuie la bunăstare. În ultimii cinci ani, randamentele titlurilor de stat din România,Din ianuarie, însă, o serie de decizii politice luate la București au bulversat această situație. OUG13, programul nerealist de mărire a salariilor și pensiilor, amenințările cu desființarea Pilonului II de pensii, introducerea TVA defalcată de la 1 octombrie pentru cine vrea și de a 1 ianuarie 2018 obligatorie pentru toată lumea, măsură unică în toată Europa, criza de venituri care duce la reintroducerea supraaccizei la carburanți creșterea economică exclusiv pe seama consumului, cu o componentă masivă de import, sunt câteva din cauzele care au făcut ca România să piardă contactul cu celelate două state.
