De aproximativ două luni, Ministerul Finanţelor mai mult plăteşte titluri de stat ajunse la scadenţă şi dobânzi decât s-a împrumutat de la băncile participante la licitaţii.
Surse din piaţa bancară susţin că MFP va avea bani până la alegerile prezidenţiale de la sfârşitul acestui an, chiar dacă îşi extinde suma pe care o poate împrumuta la extern. Necesarul de finanţare în 2019 este de minimum 72 de miliarde de lei, din care MFP a reuşi să împrumute 26 de miliarde de lei (cu tot cu eurobligaţiunile de 3 miliarde de euo şi banii atraşi de la populaţie prin programul Tezaur).
Dacă la sfârşitul anului trecut, sistemul bancar românesc intrase pe deficit prin achiziţia de prea multe titluri de stat şi băncile aveau nevoie de operaţiuni REPO (injecţie de lichiditate operată de BNR pe piaţa monetară cu o durată de 7 zile), acum situaţia s-a schimbat.
Ministerul Finanţelor nu prea se mai împrumută de la bănci, considerând preţul prea sus, iar BNR se vede obligată să practice operaţiuni de atragere de depozite de la bănci, restrângerea lichidităţii din piaţă, pentru a preîntâmpina o depreciere masivă a cursului de schimb.
Ministerul Finanţelor a ajuns să finanţeze sistemul bancar prin rambursarea imprumuturilor din anii anteriori plus a dobânzilor şi comisioanelor, fără să dubleze această activitate obligatorie de atragerea de noi împrumuturi. Adică, a plătit la bănci mai mult decât a reuşit să atragă.
În primele 6 luni, MF are de achitat cel puţin 30 miliarde de lei către bănci, rambursări de împrumuturi plus comisioane şi dobânzi, pe piaţa internă. Până la sfârşitul lunii aprilie, statul a împrumutat doar 12 miliarde de lei de pe piaţa internă (din care 1,44 miliarde de lei direct de la populaţie prin programul Tezaur). Iar pe 24 iunie mai are de achitat aproximativ 9 miliarde de lei.
În tot acest timp activitatea Ministerului Finanţelor se zbate între licitaţii declarate necompetitive şi oferte suplimentare la acestea. În acest caz, este clar că Ministerul Finanţelor a devenit contributor net faţă de sistemul bancar din România.
Pentru a face faţă cheltuielilor, implicit ale celor de acoperire a deficitului bugetar, precum şi necesarului de finanţare din acest an, Ministerul Finanţelor se bazează din nou pe împrumuturi externe.
În acest scop, a propus înlocuirea unui articol din Hotărârea Guvernului nr. 1264/2010, adică înlocuirea acoperirii necesarului brut de finanţare prin emisiuni de titluri pe pieţele internaţionale de capital pentru perioada 2019 – 2020 de la 27 miliarde euro sau echivalent în orice valută cu 31 miliarde euro sau echivalent în orice valută.
În consecință, spune MFP, pentru acoperirea nevoilor de finanțare de pe piețele externe pentru perioada 2019-2020 şi luând în considerare suma rămasă disponibilă de 0,022 miliarde euro se impune majorarea valorii totale a Programului MTN, cu suma de 4 miliarde euro.
Însă, Ministerul Finanţelor uită că poate să meargă la extern, unde încă se împrumută mai ieftin, pentru că România beneficiază încă de un curs de schimb stabil, chiar dacă tendinţa monedei naţionale este una de depreciere. Odată ce leul nu va mai putea fi ţinut în frâu, împrumuturile externe, chiar şi cele vechi, vor fi considerate foarte scumpe deoarece veniturile Ministerului Finanţelor sunt în lei, iar rambursarea împrumuturilor în valută (deprecierea leului va necesita pentru Finanţe strângerea de mai mulţi lei pentru plata aceleiaşi rate în valută).
Surse din mediul bancar sunt de părere că Ministerului Finanţelor îi vor ajunge banii, în cel mai fericit caz, până la alegerile prezidenţiale, adică în noiembrie decembrie 2019. Cu tot cu extinderea sumelor pe care statul le poate împrumuta pe piaţa externă.
În perioada 2019-2020 vor ajunge la maturitate euroobligaţiuni în valoare de 3,5 miliarde euro (1,5 miliarde euro în noiembrie 2019 şi 2 miliarde euro în septembrie 2020). Deoarece plafonul Programului MTN se eliberează la momentul rambursării unor obligaţiuni, în calculul majorării plafonului programului s-a avut în vedere faptul că aceste scadenţe sunt la finalul fiecărui an, iar emisiunile noi de euroobligaţiuni se realizează în funcţie de condiţiile de piaţă, cel mai probabil în prima parte a anului şi în al treilea trimestru.
Guvernul are o țintă de împrumut pentru anul acesta de 72 de miliarde de lei (cca 15 miliarde euro), din care suma de 44 miliarde de lei este necesară pentru plata datoriilor care ajung la scadență în cursul acestui an, iar restul – pentru acoperirea deficitului bugetar. De pe piața internă, statul intenționează să împrumute 50 de miliarde de lei, inclusiv 5 miliarde de lei prin vânzarea de titluri de stat direct către populație. Până la finele lunii aprilie, statul a împrumutat aproape 26 miliarde de lei, 12 miliarde de lei de pe piața internă și 3 miliarde de euro de pe extern.
Toate detaliile pe:
https://www.economica.net/ministerul-finantelor-a-devenit-de-doua-luni-unul-dintre-finantatorii-sistemului-bancar-pana-cand-ii-mai-ajung-banii_168864.html
