Legat de aceste cifre, senatorul PNL Florin Ciţu subliniază că toţi românii vor plăti pentru „dezastrul din finanţele publice”. „Piaţa (investitorii) penalizează dur incompetenţa şi ticăloşia! …din păcate, costul îl plătim tot noi… Deficitul bugetar record de 7.4 miliarde lei (!!!) relativ la aceeaşi perioadă a anului trecut, este atât rezultatul veniturilor fiscale mai mici (deşi ANAF se tot laudă) dar mai ales al creşterii cheltuielilor publice fără niciun fel de legătură cu realitatea economică a României. De exemplu, cheltuielile cu dobânzile cresc cu 56% faţă de primele 4 luni din 2017. În condiţiile în care datoria publică „scade”.
Creşterea cheltuielilor cu dobânzile este determinată atât de creşterea datoriei publice cât şi de triplarea costului de finanţare. Ambele fiind efectele, în exclusivitate, implementării progamului de guvernare al PSD. Dacă ar înţelege cum funcţionează lucrurile, ministrul finanţelor publice ar pricepe semnalul trimis de piaţă prin creşterea dobânzilor (după creşterea preţurilor bunurilor de consum)”, scrie Cîţu pe pagina sa de Facebook.
Potrivit acestuia, „vinovaţii pentru condamnarea la plata unor taxe mai mari şi la subdezvoltare a generaţiilor viitoare sunt cei care au făcut programul de guvernare, Dragnea şi Vâlcov”.
„Totuşi, o mare parte din vină o au şi angajatii acestora, cei care au pus în aplicare programul de guvernare – membri în cele trei guverne Dragnea-Vâlcov. Dezastrul din finanţele publice şi mai ales faptul că mare parte din acest dezastru vine de la costul de finanţare reprezintă dovada clară că banii din pilonul II de pensii sunt vizaţi de Dragnea şi Teodorovici. Sunt bani pentru care nu trebuie să plătească dobândă iar cei care beneficiază de pilonul II nu sunt votanţii PSD. Aşa mai salvează aparentele pentru încă câteva luni, chiar dacă taie pensiile a 7 milioane de români”, susţine politicianul.
Bugetul general consolidat, care include atât bugetul de stat, cât şi bugetele de pensii şi de şomaj, a încheiat primele patru luni cu un deficit de 6,05 miliarde lei, 0,65% din Produsul Intern Brut (PIB), faţă de un excedent de 1,35 miliarde lei în ianuarie-aprilie 2017, arată datele publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor.
În primele patru luni din 2017, excedentul bugetar a fost de 1,355 miliarde lei, respectiv 0,16% din PIB.
Un simplu calcul arată că raportat la primele patru luni din 2017, în primele patru luni din 2018 deficitul bugetar este de 7,4 miliarde de lei. În ianuarie-aprilie 2018, veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 89,6 miliarde lei, reprezentând 9,6% din PIB, sunt cu 11,8% mai mari, în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. ”Se înregistrează creşteri faţă de anul precedent în cazul încasărilor din contribuţiile de asigurări (+33,6%) şi din veniturile nefiscale (+13,9%). Începând cu luna februarie încasările din contribuţiile sociale au fost influenţate pozitiv de condiţiile legislative noi privind transferul contribuţiilor din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, reglementate prin OUG nr. 79/2017”, se arată în comunicat.
Veniturile din TVA în primele patru luni au fost de 17,5 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creştere cu 1,1% faţă de perioada similară a anului precedent, iar veniturile din accize au fost în sumă de 8,8 miliarde lei (0,9% din PIB) cu 14,7% mai mari comparativ cu perioada similară a anului precedent. De asemenea, încasările din impozite şi taxe pe proprietate au crescut cu 6,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017.
”S-au înregistrat scăderi ale încasărilor din impozitul pe salarii şi venit cu 18,2% pe fondul reducerii, începând cu 1 ianuarie 2018, a cotei impozitului pe venit de la 16% la 10%, măsură care s-a reflectat în încasări începând cu luna februarie 2018. De asemenea, se înregistrează o diminuare cu 14,4% faţă de aceeaşi perioadă anului precedent şi la taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi ca urmare a aplicării OUG nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule”, se arată în comunicat.
Sumele de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate sunt de 5,02 miliarde lei, faţă de 3,8 miliarde lei în aceeaşi perioadă a anului trecut. Cheltuielile bugetului general consolidat sunt în sumă de 95,6 miliarde lei, cu 21,5% mai mari faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent. Cheltuielile de personal sunt cu 20,4% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, creşterea fiind determinată de majorările salariale acordate în anul 2017, dar şi de majorarea salariilor în sectorul bugetar ca urmare a aplicării Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 12,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
”Creşteri semnificative se înregistrează atât la bugetele locale, cât şi la bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi la bugetele instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii bugetare. Subvenţiile acordate în primele patru luni ale anului 2018 sunt în creştere cu 26,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Creşterea este determinată, în principal, de plăţile efectuate pentru sprijinirea producătorilor agricoli şi de subvenţiile acordate pentru susţinerea transportului feroviar public de călători şi a transportului cu metroul”, se arată în comunicat.
Dobânzile sunt cu 56,2% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, respectiv 0,5% din PIB, întrucât în luna aprilie 2018 s-a înregistrat un vârf de plată al dobânzilor, avându-se în vedere cumularea datelor de plată a dobânzilor aferente mai multor titluri de stat de tip benchmark, situaţie care în anul 2017 s-a reflectat în execuţia bugetară aferentă lunii iunie.
Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut faţă de anul precedent cu 10,8%, fiind influenţate, în principal, de majorarea cu 9% a punctului de pensie de la 1 iulie 2017, ajungând la 1.000 lei, majorarea şi modificarea modalităţii de stabilire a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului şi stimulentul de inserţie.
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 5,9 miliarde lei, de două ori mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când au fost 2,9 miliarde lei. În 2017, deficitul bugetului general consolidat a fost de 24,3 miliarde de lei, 2,88% din PIB, sub ţinta anuală stabilită de 2,96%.