București, 29 septembrie 2016: Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), prin Comitetul Național ICC România, în parteneriat cu Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili – ANAF, a organizat joi, 29 septembrie, evenimentul „Profesionalism și transparență în administrarea Marilor Contribuabili”, desfășurat la CCIR Business Center.
„Scopul este ca dumneavoastră, oamenii de afaceri, să interacționați în mod direct cu factorii de decizie din ANAF și din Parlamentul României, pe probleme legate de buget și finanțe”, a declarat în deschiderea dezbaterilor dl. Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României.
Referindu-se în continuare la Comitetul Național ICC România, dl. Daraban a declarat că „această entitate ce poate fi numită Camera Camerelor”, recent revigorată în țara noastră, deși ea exista din 2001, ca parte a singurei organizații reprezentative la nivel mondial a mediului de afaceri, și-a asumat un rol important în promovarea României către destinațiile din afara UE și a continentului european.
„Am reclădit acest Comitet ICC pentru ca din rândurile sale să organizăm misiuni economice strategice, să însoțim decidenții politici în zone unde avem nevoie de o prezentare de țară, (…), pentru că ICC reprezintă și o carte de vizită pentru potențialii clienți”, a subliniat președintele CCIR.
„Marii contribuabili contribuie cu 50% din valoarea taxelor percepute de ANAF”, a afirmat dl. Dragoș Doroș, președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală, care s-a referit la schimbarea de strategie a ANAF, un proces de restructurare demarat la nivelul instituției și care vizează toți contribuabilii: mari, mijlocii și mici.
„Ne dorim o relație cât mai bună și mai deschisă cu contribuabilii noștri. Vorbim de o schimbare de atitudine, de deschiderea spre dialog cu contribuabilii mari. Și Direcțiile pentru contribuabilii mijlocii au început același proces de restructurare (…) Strategia este o colaborare sau, mai bine zis, o monitorizare sau o consultare zilnică, pe care o vom realiza pas cu pas într-un interval de timp rezonabil, de un an. Tendința este spre transparență fiscală și deschidere totală”, a arătat președintele ANAF.
„În acest scop, ANAF se mută online, ceea ce înseamnă că de la 1 ianuarie un număr important de declarații nu vor mai fi primite pe hârtie. Măsura va fi pregătită printr-o campanie de informare”, a continuat președintele ANAF.
Informatizarea va include și relația cu băncile din România, prin realizarea unei aplicații pentru încărcarea semnăturii electronice, astfel încât intervenția umană să fie minimă. Efectul scontat este ca toți cei 27.000 de lucrători ai ANAF să-și dedice timpul dialogului cu contribuabilii, iar banii vor fi dați și încasați mai ușor.
Colaborarea și comunicarea dintre contribuabili și ANAF poate determina o schimbare reală pe termen lung, dacă se va investi mai mult în pregătirea inspectorilor, cu accent pe disponibilitatea acestora pentru prevenție și informare, a punctat dl. Arcaș I. Viorel, președintele Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital din Senatul României.
„Este nevoie de rezolvarea problemei echilibrării penalităților și a vitezei cu care se aplică aceste penalități, în condițiile în care drepturile și obligațiile statului și contribuabililor sunt disproporționate”, a atras atenția dna. Maria-Andreea Paul, secretar al Comisiei pentru Buget, Finanțe și Bănci, Camera Deputaților.
Creșterea gradului de profesionalizare a resursei umane, dar și a capacității de valorificare a acesteia, atât în sectorul public, cât și în cel de stat, reprezintă cheia rezolvării majorității problemelor cu care se confruntă economia românească.
Conform celui mai recent raport global asupra competitivității, România ocupă locul 131 în lume, din 140 de state analizate, în ceea ce privește capacitatea de a reține și de a valorifica resursa umană.
