Lucian Duta-Si recunosc ca atunci am facut o eroare care nu se face. In sensul ca raspunsul meu a fost atunci ca vreau banii furati de cei din Big Pharma in anul 2009 si ca vreau 1 miliard de euro sa se returneze statului roman. Si ca pana nu se dau banii acestia inapoi, eu nu ma las

0
176

Anca Alexandrescu: Exista Statul Paralel? Si daca da, v-ati intersectat cu el? Si sub ce forma?

Lucian Duta: Poate ca acum 10 ani, cand eram mai tanar, v-as fi spus macar ca nu stiu. Astazi, va spun cu siguranta ca da. Si, in urma discutiilor pe care le vom avea in aceasta emisiune, va voi arata cu subiect si cu predicat ca acest Stat Paralel, din dorinta de a acapara puterea in Romania (puterea care pana la urma este a dumneavoastra, a noastra, a cetatenilor), nu are niciun fel de limita in a accesa tot felul de mecanisme – netransparente si uneori chiar ilegale – si uneori se poate presupune ca in scopul de a influenta, de a santaja pe oricine este incomod. Folosind inclusiv poate accesul la datele medicale personale ale fiecaruia dintre noi.

Mai precis, va voi arata in aceasta emisiune cum anumite persoane din Serviciul Roman de Informatii in ultimii 10 ani au acces, in mod ilegal, la toate datele medicale, la toate tratamentele pe care fiecare dintre noi le avem la un moment dat, in urma unor boli. Prin prisma meseriei mele (pana la urma, orice as fi fost in viata mea, in administratie, tot medic raman – eu sunt medic chirurg), in fata suferintei, pe patul de spital, din fericire sau din pacate, toti suntem la fel. Si fiecare avem sensibilitatile noastre si poate unii dintre noi nu sunt de acord ca aceste date referitoare la sanatatea personala a fiecaruia sa poata fi puse la dispozitia unor structuri ale statului care nu au dreptul sa vada aceste date.

Anca Alexandrescu: E vorba doar de o miza privind datele personale sau e mai mult de atat? Pentru ca noi aici, la ‘Culisele Statului Paralel’, am vorbit in mai multe randuri despre faptul ca nu s-a dorit introducerea acelui card de sanatate si nu s-a dorit acest sistem electronic, pentru ca asa se vede unde se duc banii.

Lucian Duta: Sistemul cardului de sanatate este un sistem informatic care, in esenta, si-a facut si isi face treaba, pentru ca el practic a anulat frauda din sistemul sanitar.

Anca Alexandrescu: Sunteti convins ca acum nu mai exista frauda in sistemul sanitar?

Lucian Duta: Fraudele mari in sistemul sanitar au incetat odata cu introducerea acestui card de sanatate. Dar acest card de sanatate este rezultatul unui compromis pe care eu am fost nevoit sa-l fac in anul 2010. Pentru ca nu se putea face acest card de sanatate fara bazele de date ale tuturor cetatenilor din Romania. Cu alte cuvinte: nu existau in acel moment baze de date agregate referitoare la toti cetatenii din Romania. Pentru ca serviciile speciale (vorbim aici despre SRI, SIE, ‘Doi si-un Sfert’, Armata, sistemul de justitie) nu erau de acord sa dea acele date personale despre acei angajati, din motive pe care unii le inteleg, unii poate nu le inteleg. Si anume, va dau un exemplu: sa spunem de sistemul de justitie: pe buna dreptate, nu-i convine nimanui sa avem acces la datele medicale ale unui judecator sau ale unui procuror. Fiecare dintre noi putem avea o cadere nervoasa, dar putem sa revenim in campul muncii – putem fi recuperati. Ce se intampla oare cu un cetatean de genul acesta, care la un moment dat este santajat cu: ‘Tu esti nebun!’, nefiind convenabil sistemului.

Anca Alexandrescu: Nu s-au intamplat astfel de santaje?

Lucian Duta: Nu stiu.

Anca Alexandrescu: Au aparut in presa..

Lucian Duta: Eu o sa revin si o sa va spun: nu se puteau face. Si atunci compromisul pe care a trebuit sa-l fac… Casa Nationala de Asigurari si, in esenta, eu am fost folosit de persoane de la varful Serviciului Roman de Informatii…

Anca Alexandrescu: De cine anume?

Lucian Duta: Cei care au coordonat aceasta operatiune au fost sefii de atunci ai Serviciului Roman de Informatii. Domnul Coldea, domnul Maior, alti generali…

Anca Alexandrescu: In ce sens v-au folosit?

Lucian Duta: In sensul ca, sub pretextul (de altfel, de buna-credinta al meu) de a anula frauda din sistemul de sanatate, sa fortam celelalte sisteme despre care v-am spus ca nu voiau sa dea bazele de date, sa le puna impreuna cu cele civile. Cu alte cuvinte: Casa Nationala a fost folosita ca un cal troian in curtea celorlalte servicii secrete, in curtea structurilor militarizate, a Armatei, a sistemului de justitie, pentru a-i forta, sub acest deziderat nobil, de a da acele baze de date.

Anca Alexandrescu: Din aceasta informatie lipseste insa o veriga. Cum ati ajuns dumneavoastra, in calitate de sef al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, sa discutati cu sefii SRI-ului?

Lucian Duta: Foarte simplu. La mine s-a prezentat foarte devreme un domn general care fusese adjunctul Serviciului Roman de Informatii, abia iesit la pensie. Este domnul general [Dumitru] Zamfir, impreuna cu doamna [Irina] Socol (n.r. fondatoarea Siveco). Iar domnul general mi-a tinut o intreaga teorie a faptului ca…

Anca Alexandrescu: In ce calitate venea fiecare dintre ei? Domnul Zamfir…

Lucian Duta: Va spun imediat. Deci mi-a explicat atunci ca necesitatea unificarii bazelor de date este un deziderat foarte exact si foarte dorit de Serviciul Roman de Informatii, pentru a face asa-numitul sistem Big Brother. Cu alte cuvinte: sistemul Big Brother de la SRI (cel de monitorizare a populatiei) nu se putea face niciodata in absenta sistemului informatic de la Casa Nationala. Practic, ei au translatat si au replicat acest sistem in mod ilegal si l-au folosit la un moment dat…

Anca Alexandrescu: Aveti dovezi in acest sens, ca au translatat informatia de la CNAS la SRI?

Lucian Duta: Pai, eu va spun ce mi-a spus mie… Si am si fost dus atunci si am avut intalnirile si cu domnul Maior, si cu domnul Coldea. Adica nu era nicio chestiune ascunsa.

Anca Alexandrescu: La sediul SRI?

Lucian Duta: La sediul SRI, da.

Anca Alexandrescu: Si ce v-au spus cei doi?

Lucian Duta: Ca este un deziderat si al dansilor, si al meu. Si de-asta v-am spus ca a trebuit si am facut acest compromis…

Anca Alexandrescu: Deci a fost primul pas spre sistemul Big Brother.

Lucian Duta: Va repet: nu se putea face sistemul Big Brother, daca nu existau bazele de date de la CNAS, cele mai complexe baze de date din Romania referitoare la toti cetatenii, inclusiv la starea lor de sanatate, inclusiv la tratamente, la internari, dar structura lor tehnica pregatea si era adaptata pentru acest sistem care s-a materializat in anul 2017, in urma unei alte minciuni.

Anca Alexandrescu: Asta voiam sa va intreb, pentru ca undeva este o problema. Pentru ca acest sistem Big Brother a fost facut pentru eGuvernare. Cel putin asa a spus guvernul atunci cand SRI a accesat fondurile europene…

Lucian Duta: Asa pare. Si una dintre chestiunile pentru care eu am venit sa discut cu dumneavoastra este tocmai acest sistem Big Brother, pentru ca el a fost creat in urma unor minciuni pe care inclusiv Guvernul Romaniei le-a sustinut in fata Bruxelles-ului. Cu alte cuvinte (exact ce ati spus dumneavoastra): fondurile europene au fost accesate de Guvernul Romaniei (repet: de Guvernul Romaniei) pentru a face doua proiecte care se numesc SII (adica Sistemul Informatic Integrat) Analytics si SII Infrastructura…

Anca Alexandrescu: Adica interconectarea tuturor bazelor de date, in asa fel incat ministerele importante sa aiba acces la informatii in timp real.

Lucian Duta: Asta a si fost declaratia – pentru asta a dat Bruxelles-ul banii: pentru a face un sistem integrat civil si public in subordinea Guvernului. (…)

Anca Alexandrescu: Pai, si dumneavoastra ati fost consilierul lui Traian Basescu. V-ati si pus impotriva multora dupa ce ati plecat de la CNAS in consiliul de administratie…

Lucian Duta: Da, asa este. O sa spun ceva ce nu ma mai spus. Domnul Basescu, in relatie cu mine… Eu nu am fost in varf, n-am avut functii politice, nu eram in cercurile de decizie politice. Si relatia mea cu dansul (contrar la ceea ce s-a spus) a fost o relatie de multe ori tensionata, pentru ca in primul rand ca nu ma cunostea (adica nu avusesem relatii inainte de a deveni presedintele CNAS) si, doi la mana, nu prea credea ca eu o sa-mi duc angajamentele pana la capat – in sensul de a schimba lucrurile, in asa fel incat sa se elimine frauda din sistem.

Anca Alexandrescu: Stia despre mafia din sistem – presupun.

Lucian Duta: Stia foarte bine, pentru ca i-am spus lucrurile astea. Stia si dansul, dar pe mine domnul Traian Basescu nu cred (din discutiile pe care le-am avut intre patru ochi) ca m-ar fi protejat vreodata daca i s-ar fi adus la cunostinta ca eu fac infractiuni.

Anca Alexandrescu: Ati discutat cu Traian Basescu despre faptul ca SRI coordoneaza acest proiect si ca vi s-au cerut sa faceti niste lucruri in cadrul acestui proiect?

Lucian Duta: Sigur ca stia si domnul presedinte chestiunea asta, pentru ca, la un moment dat, din ce stiu eu, dupa ce s-au intamplat lucrurile despre care v-am povestit, si pentru ca anumite persoane din alte servicii inca erau sceptice… Asa am auzit; nu sunt sigur, fiindca n-am fost la sedinta aia de CSAT in care inclusiv s-a dat indicatia ca pentru indeplinirea acestui deziderat legat de o chestiune absolut normala, in interesul pacientilor (adica de cardul de sanatate), sa fie obligati sa predea acele baze de date.

Bazele de date de la aceste servicii de informatii… Rivalitatea dintre ei… Putem spune ce vreti dumneavoastra. Dar cea mai mare suspiciune exista atunci ca in momentul cand le dau, ei isi deconspira ofiterii acoperiti. O chestie (n.r. o suspiciune) legitima si normala. Si normal ca a existat suspiciunea ca cei de la SRI vor sa le fure… Eh, eu aici am picat. Eu am picat exact la mijloc, nevrand decat sa-mi fac treaba mea, strict medicala. Si de aici au inceput neincrederile in toate zonele acestea. Or, lucrurile acelea de care ati citit dumneavoastra le-ar fi aflat Traian Basescu, ma indoiesc ca eu mai stateam pe acel scaun, avand in vedere ca nu am avut o relatie cu dansul de amicitie, de prietenie sau de protectie de genul acesta. Am avut un anumit gen de protectie, daca vreti, politica, spunandu-le celor care faceau presiuni asupra mea sa ma lase in pace, in sensul sa-mi fac treaba. Dar nu cred ca dansul (n.r. Basescu) ar fi vazut vreodata asa ceva, ar fi ezitat macar o secunda sa-mi spuna sa plec.

Anca Alexandrescu: Vreau sa ajungem mai tarziu la discutia despre faptul ca v-a repus cumva in conducerea CNAS, impotriva vointei lui Victor Ponta. Ajungem insa si acolo. Vreau sa va intreb, pentru ca am vorbit despre denunturi. In aceste denunturi, se vorbeste de spagi. Nu numai pentru dumneavoastra, ci si pentru domnul Busoi, si pentru Irinel Popescu, si pentru domnul Vasile Ciurchea (n.r. fosti presedinti ai CNAS). Au existat acesti bani? Cel putin in cazul dumneavoastra – pentru ca pentru ceilalti nu puteti raspunde.

Au existat acesti bani? Pentru ca exista informatii (conform rechizitoriului care a aparut public) ca ar fi facut procurorul de caz – doamna Ana Dana – investigatii financiare si ca v-ar fi gasit aceste sume de bani. Sunteti acuzat ca ati luat o spaga de 6,5 milioane de euro – o parte cash, o parte in conturi. Cum este?

Lucian Duta: In primul rand ca doamna procuror n-a facut nicio investigatie financiara. Punct. Este o informatie data de presa (stiu si din ce zona a presei a venit) si este o minciuna. N-a facut nicio investigatie financiara. Investigatie financiara inseamna sa faci eventuale comisii rogatorii, eventual sa faci anchete foarte detaliate…

Anca Alexandrescu: Erau enumerate acolo niste plati pe care dumneavoastra le-ati facut, niste achizitii…

Lucian Duta: Eu sunt acuzat pe baza marturiilor lui Radu Enache si Irina Socol ca as fi cerut bani pentru a semna aceste contracte.

Anca Alexandrescu: Pai, si SRI unde era in aceasta poveste? Adica doamna Socol daca avea o relatie atat de buna cu sefii de la SRI, de ce nu s-a dus sa spuna: ‘Domnul Duta imi cere bani ca sa semneze contracte?’

Lucian Duta: Pentru ca este o minciuna. Cum sa stai la masa cu oameni de asemenea calibru? Vorbim de sefii SRI care conduceau lupta anticoruptie. Vorbim de niste firme care toata ziua erau bot in bot cu SRI si lucrau la aceste proiecte. Cine poate sa creada si de ce nimeni nu vrea sa auda? Iar eu sunt dator, pana la urma, daca nimeni nu vrea sa ma asculte, macar sa spun public. Cine poate sa creada ca eu as fi putut sa fiu atat de puternic, incat sa santajez o firma americana ca nu semnez acel contract daca nu-mi dau mie mita? Este o minciuna. Dovada ca initial, cand ei au facut denunturile, au spus in mare parte adevarul. Dupa aceea si-au schimbat [declaratiile]…

Adevarul este ca eu nu puteam rezista in acea functie fara a fi sustinut cumva de mediul politic. Sunt doua actiuni majore care s-au desfasurat pe parcursul mandatului meu. Prima este taxa clawback, care a insemnat fortarea marilor jucatori din Big Pharma sa plateasca impozite statului roman si pentru prima data s-a intamplat acest lucru. Si al doilea a fost informatizarea sistemului medical.

Ambele paliere, ambele lucruri au produs extrem de multe tensiuni celor afectati de aceste masuri. Si anume: taxa clawback a deranjat foarte mult jucatorii din piata pharma, care au o groaza de bani si au platit o groaza de anchete si de lucruri mincinoase pentru a incerca indepartarea mea. Inclusiv eram informat ca se incerca mituirea unor persoane din partid, care sa-mi ceara demisia in fiecare zi. Din partidul meu – de la PDL.

Iar informatizarea in sine a sistemului medical a deranjat alti actori, care erau beneficiarii unor escrocherii care valorau vreo 200 de milioane de euro pe an. Cam atat furau din sistemul sanitar. Cu retete false, internari false, servicii false, de care CNAS nu stia daca sunt sau nu false, pentru ca nu exista evidenta informatica. Or, tavalugul acesta care s-a pornit din doua directii asupra mea… Stiau ca daca eu voi fi indepartat de acolo, ele vor cadea si taxa clawback si informatizarea au fost imense.

O sa va povestesc ceva prin care o sa-mi recunosc un pic si eroarea de comunicare pe care am facut-o la resedinta ambasadorului Americii – a domnului [Mark] Gitenstein. Eu am fost chemat la ambasada Americii la un mic dejun organizat pentru mine, in care toata piata de Big Pharma erau la masa.

Anca Alexandrescu: Stiati ca vor veni acolo?

Lucian Duta: Nu. Ba da, stiam. A fost o invitatie oficiala. Nu cred ca domnul ambasador intelegea foarte bine ce este taxa clawback si ce se intampla.

Anca Alexandrescu: Banuiesc ca a avut solicitare de la piata Big Pharma sa faca aceasta intalnire.

Lucian Duta: Exact. Au venit cei de la Big Pharma… Nu cred ca dansul era foarte aplecat sau sa inteleaga, dar a vrut…

Anca Alexandrescu: Pai, asta suna cumva ca o presiune la adresa dumneavoastra.

Lucian Duta: Da. A vrut cumva sa medieze o intalnire. Si acolo discutiile au fost oficiale si elegante initial. Dansul (n.r. Gitenstein) a spus ca daca putem totusi sa gasim o formula, astfel incat sa fie convenabila si pentru piata Big Pharma, si pentru CNAS (pentru statul roman – de fapt, pentru pacientii romani).

Si recunosc ca atunci am facut o eroare care nu se face. In sensul ca raspunsul meu a fost atunci ca vreau banii furati de cei din Big Pharma in anul 2009 si ca vreau 1 miliard de euro sa se returneze statului roman. Si ca pana nu se dau banii acestia inapoi, eu nu ma las. Pentru ca in anul 2009, prin niste artificii incredibile, practic CNAS a intrat in faliment si a facut brusc niste arierate, niste datorii de 1 miliard de euro – bani care se regaseau in vanzarile celor de la Big Pharma. Eu am observat lucrurile astea si taxa clawback a aparut ca un mecanism de reglare, de balansare a pietei. Banii care se luau de la Big Pharma nu-i lua nimeni. Nu-i lua statul; se duceau tot catre pacienti. Erau un mecanism suplimentar de finantare a nevoilor pacientilor

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here