În timp ce românii își încearcă norocul săptămânal cu bilete răzuite și lozuri de speranță, Loteria Română pare să fi dat deja marele premiu… propriilor șefi. Cu o rețea impresionantă de peste 200 de sedii în toată țara, instituția funcționează ca un uriaș aparat birocratic în care banii curg din buzunarul jucătorilor către salarii și beneficii generoase.
Potrivit unor surse din interior, șefii de direcții și conducerea centrală beneficiază de salarii de zeci de mii de lei lunar, bonusuri consistente și privilegii rareori întâlnite în sistemul de stat. În paralel, sistemul informatic al instituției rămâne blocat în… trecut.
Site-ul oficial al Loteriei Române, principalul canal de informare pentru jucători, arată și funcționează ca în anii 2000: greu de navigat, fără optimizare pentru mobil, cu actualizări lente și o interfață departe de standardele moderne. Într-o eră a digitalizării, Loteria Română pare să fi ratat trenul.
Culmea este că, deși instituția se laudă cu profituri constante, nu există un sistem real de joc online integrat, iar digitalizarea este practic inexistentă – spre deosebire de alte țări din regiune, unde biletele pot fi cumpărate și verificate din aplicații în timp real.
În loc să investească în modernizarea infrastructurii și transparență, Loteria Română pare blocată într-un model de business de pe vremea faxului. Într-un stat în care digitalizarea este o prioritate declarativă, instituția care administrează speranțele milionului de români pare să fi tras… lozul necâștigător.
