Lipsa de performanţă aduce… salarii de mii de euro. Dar asta, doar în Romania

0
1555

Stirea care a făcut vâlvă în aceste zile, că primarii  şi-au mărit salariile, uneori chiar triplându-le, interpretând în mod prea larg prevederile legii salarizării unitare, a provocat reacţii critice  de faţadă din partea guvernului Tudose. Puţini ştiu însă că pentru  baza de calcul folosită pentru primii beneficiari ai acestei legi s-a folosit modelul francez. Şi mai puţini ştiu că în momentul de faţă edilii români şi-au crescut indemnizaţiile ajungând chiar să rivalizeze şi chiar să întreacă salariile primite de primarii din Franţa, în ciuda faptului că acum păstoresc oraşe cu populaţii sensibil în scădere, una din expresiile cele mai clare a modului deficitar în care sunt conduse aceste comunităţi de către această categorie de aleşi locali.

După aplicarea legii salarizării, veniturile angajaţiilor din unele Primării şi consilii locale aproape că s-au triplat. Şi odată cu ele şi salariile primarilor. Unele dintre cele mai importante majorări salariale au avut loc în Bistriţa, unde primarul Ovidiu Creţu a ajuns la un salariu de 13.050 lei, de două ori mai mare fata de cel iniţial. Un primar care trebuie să  gestioneze  bunăstarea a  77.000 de bistriţeni, dar salarizat la fel ca primarul Timişoarei care în gestiune un oraş de peste 300.000 de locuitori.

Primarul oraşului Alexandria şi-a marit salariul la 4.000 euro brut. Ales edil al acestei urbe încă din 2008, social-democratul Victor Drăguşin va primi 18.000 lei indemnizaţie lunară brută, dacă va gestiona şi fonduri europene în  timpul acestui mandat. Edilul PSD nu a avut nici o problemă să-şi recalculeze salariul la nivelul primarilor marilor urbe din ţară, deşi Alexandria, reşedinţă de judeţ, abia dacă mai numără 45.000 de locuitori, conform ultimului recensământ realizat la nivel naţional.

Dar fenomenul nu este doar unul local. Populaţia stabilă recenzată a României a scăzut în ultimii 10 ani cu peste 2,6 milioane de persoane, ajungând în prezent la puţin peste 19 milioane de persoane, cel mai scăzut nivel înregistrat în ultimii 35 de ani, conform datelor preliminare ale celui mai recent recensământ realizat de către reprezentanţii Institutului Naţional de Statistică (INS).

Cele mai mari oraşe ale ţării au fost şi ele afectate de această scădere, mai exact municipiile reşedinţă de judeţ precum Galaţi, Dolj, Iaşi, Braşov şi Constanţa. În  cazul oraşelor mai mici, precum Alexandria şi Bistriţa-Năsăud, ai căror primari şi-au alocat pragul maximal de salarii rezervat numai marilor primării din ţară, pierderile s-au cifrat la peste 10.000 de locuitori în ultimii 27 de ani.

Edilul de Alexandria, dar şi alţi primari  de municipii reşedinţe de judeţ, dar cu o populaţie sub pragul de o sută de mii de locuitori nu au avut nici o problemă să interpreteze legea după pofta inimii  şi să-şi calculeze indemnizaţiile pornind de la un coeficient mai ridicat, dedicat aleşilor locali ai marilor oraşe.

Noile salarii pentru primarii români rivalizează însă cu cele dintr-o altă ţară europeană, mult mai dezvoltată economic şi cu un nivel de trai mult mai ridicat. Dacă oraşul Alexandria ar fi fost în Franţa, Victor Drăguşin ar fi avut un brut de maxim 3.400 euro brut, conform grilei de salarizare de acolo pentru primarii oraşelor cu 45.000 locuitori (sursa journaldunet.com). Comparativ, diferenţele dintre nivelurile salariale ale aleşilor locali din cele două ţări nu sunt sensibile. Francezii îşi plătesc mai bine primarii de mari oraşe, cele de peste 200.000 de locuitori,  în timp ce în România, edilii de sate, comune şi oraşe până în 50.000 de locuitori, se pot lăuda cu sume mai mari.

Astfel, dacă în România un edil de comună cu o populaţie de până la 3.000 de locuitori primeşte un salariu brut lunar de 7.250 de lei, adica 1.588 euro, în Franţa, un edil al unui sat de până la 500 de locuitori poate avea o indemnizaţie brută lunară de maximum 658 euro – 7.896,12 euro brut pe an, în timp ce viceprimarul său ia numai 255,46 euro brut pe lună – 3065 euro pe an.

Pentru administrarea unei localităţi de până la 1000 de locuitori, primarul francez poate fi remunerat cu 1.199 euro brut, iar viceprimarul, cu 319,33 euro pe lună. În fine, pentru comunele  cu o populaţie între 1000 şi 3.499  locuitori, edilul francez ajunge la nivelul celui român, cu 1664,38 euro pe lună, brut, în timp ce viceprimarul său ia 638,66 euro brut.

Dar să trecem la oraşe şi orăşele. La noi, un primar de oraş sau comună cu 3.001 şi până la 5.000 locuitori ia 7.975 lei brut pe lună, iar unul cu 5.001 şi până la 10.000 locuitori ia, de la, 1 iulie, 8.700 lei brut pe lună, adică 1.906 euro. În Franţa, primarii de orăşele cu 3.500 – 9.999 locuitori primesc un salariu brut de 2.128 euro, în timp ce viceprimarul este remunerat cu doar 851 de euro brut lunar.

Pentru calitatea de primar peste un oraş de 10.000 până la 20.000 locuitori, în România se acordă un salariu brut de 9.425 lei brut, echivalentul a 2.065 de euro. În Franţa, un astfel de edil este remunerat lunar cu 2.515 euro, sumă brută, iar  un viceprimar, cu 1.064 euro.

În cazul unui primar ca cel al Alexandriei,  beneficiile urcă la noi şi la 18.000 de lei, din cauza sporului de 25% pentru gestionarea fondurilor europene, circa 4.000 de euro. În Franţa, un primar de oraş cu 20.000 – 49.999 locuitori primeşte 3.483 euro brut lunar, iar un viceprimar – 1.277,32 euro.

Exemplele pot continua cu edilii francezi luând avans în faţa celor români de această dată. La nivelul oraşelor cu până la 100.000 locuitori, un primar român este plătit cu 10.875 lei brut  – 2.383 euro, iar unul francez, cu 4.257 euro.

Decalajul creşte în cazul marilor oraşe. 11.600 de lei – 2.542 euro, este suma brută primită de un edil  român de oraş cu o populaţie până în pragul de 200.000 de locuitori, şi 13.500 de lei – 2958 de euro, pentru primarii de oraşe cu peste 200.000 de locuitori. În Franţa, aceste indemnizaţii brute se ridică la 5.612 euro lunar, dar în fapt, puţini sunt cei care îşi fixează acest prag maximal de salarizare.

În Franţa, un politician poate cumula atât scaunul de primar cât şi mandatul de deputat sau senator în legislativul naţional, cele două funcţii poltiice nefiind considerate incompatibile, cazul primarilor de Lyon si Marsilia, situaţie în care sunt încasate ambele indemnizaţii.

Există şi situaţii care la noi ar fi de neconceput pentru aleşii locali. La nivelul primăriei Lyon, consilierii de sectoare nu primesc şi nu acceptă nici o indemnizaţie pentru munca prestată.

Culmea este că, deşi propriile indemnizaţii rivalizează cu cele ale edililor marilor urbe franceze, primarii români tot se simt nedreptăţiti, deşi depopularea propriilor oraşe şi nivelul de trai al românilor  constuie tot atâtea motive serioase ca să nu vină cu pretenţii salariale mai mari.

„Brutul este 13.000 de lei. Haideţi să judecăm prin comparaţie. Orice creştere e binevenită, dar e aberant cum sunt rânduite lucrurile. Nu se poate ca un primar de municipiu reşedinţă de judeţ, care gestionează sute de milioane de euro, care are o răspundere uriaşă, care are sute de mii de cetăţeni cărora trebuie să le rezolve problemele, să le dea satisfacţie prin ceea ce face să fie remunerat sub unii care nu ştiu ce răspunderi au. Am văzut că viceprimarul de comună cu mai puţin de 3.000 de locuitori, adică viceprimarul, ia 5.800 de lei şi primarul de municipiu reşedinţă de judeţ ia 13.000. Vorbim despre brut, deci dublu”, a declarat recent primarul Timişoarei, liberalul Nicolae Robu, pentru presa locală.

Mai mult, în opinia sa, un salariu decent pentru primarul unui oraş mare din România ar trebui să fie la nivelul a 4.000-5.000 de euro pe lună, adică între 18.000 şi 22.000 de lei.

Toate detaliile pe:

http://www.stiripesurse.ro/tupeu-primarii-frantei-intrecuti-la-bani-de-cei-romani-salarii-de-mii-de-euro-vs-lipsa-de-performanta-analiza_1211407.html

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here