Noua lege a salarizării unitare, unul dintre jaloanele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), riscă să intre într-o nouă etapă de blocaj politic. Liderii PSD și reprezentanții principalelor confederații sindicale au anunțat că vor lucra la o variantă alternativă a proiectului, după ce au criticat lipsa de transparență a Guvernului și au susținut că forma actuală ar putea conduce la diminuarea veniturilor pentru aproximativ 40% dintre angajații din sectorul public.
Discuțiile au loc într-un moment în care reforma salarizării este considerată esențială atât pentru reducerea inechităților dintre diferitele categorii de bugetari, cât și pentru îndeplinirea angajamentelor asumate de România în relația cu Comisia Europeană.
Sindicatele reclamă lipsa de transparență
După întâlnirea cu liderii PSD, reprezentanții Blocului Național Sindical, Cartel Alfa, CNSLR Frăția, CSDR și CSN Meridian au afirmat că proiectul noii legi nu le-a fost prezentat, deși urmează să producă efecte asupra întregului sistem de salarizare din sectorul public.
Potrivit liderilor sindicali, bugetul estimat inițial pentru aplicarea noii legi era de aproximativ 8 miliarde de lei, însă între timp ar fi fost majorat la 12 miliarde de lei. În opinia acestora, chiar și în aceste condiții, proiectul actual ar putea conduce la diminuarea veniturilor pentru un număr important de salariați, ceea ce ridică semne de întrebare privind modul de distribuire a fondurilor.
PSD cere o dezbatere parlamentară
Social-democrații au transmis că nu vor susține adoptarea unei legi care nu a fost discutată în prealabil cu sindicatele și cu partenerii sociali.
Liderii partidului au anunțat că în perioada următoare ar putea începe dezbateri în comisiile parlamentare de specialitate asupra unei variante alternative, care să corecteze eventualele dezechilibre și să reducă diferențele salariale dintre diferitele categorii de angajați din sistemul public.
Miza economică depășește conflictul politic
Dincolo de disputa dintre Guvern, PSD și sindicate, reforma salarizării are un impact direct asupra finanțelor publice.
Cheltuielile cu personalul reprezintă una dintre cele mai importante componente ale bugetului general consolidat, iar orice modificare a grilelor salariale influențează deficitul bugetar, necesarul de finanțare și capacitatea statului de a respecta țintele fiscale asumate la nivel european.
În același timp, România trebuie să găsească un echilibru între reducerea inechităților salariale și menținerea sustenabilității finanțelor publice, într-un context în care deficitul bugetar rămâne ridicat.
Ce urmează
În perioada următoare, atenția se va concentra asupra formei finale a proiectului și asupra negocierilor dintre Guvern, partidele parlamentare și organizațiile sindicale.
Dacă va fi modificată substanțial, legea ar putea întârzia calendarul de implementare convenit prin PNRR. În același timp, orice schimbare trebuie să respecte limitele bugetare și angajamentele asumate față de Comisia Europeană.
Pentru cei peste un milion de angajați din sectorul public, miza este una concretă: modul în care noua lege va influența nivelul salariilor și evoluția veniturilor în următorii ani.
Ce reclamă sindicatele
- lipsa accesului la proiectul legii salarizării;
- insuficientă transparență în procesul de elaborare;
- posibilitatea ca aproximativ 40% dintre bugetari să aibă salarii mai mici decât cele aflate în prezent în plată, potrivit reprezentanților sindicali;
- necesitatea unei dezbateri publice și parlamentare înainte de adoptare.
De ce este importantă legea salarizării unitare
- stabilește grilele de salarizare pentru sectorul public;
- urmărește reducerea diferențelor dintre categorii profesionale;
- reprezintă unul dintre jaloanele asumate prin PNRR;
- influențează cheltuielile bugetare și deficitul public;
- afectează veniturile a peste un milion de angajați din sectorul public.
