“Legea este în conformitate cu programul aprobat de Parlamentul României şi prevede o creştere etapizată a salariilor bugetarilor cu 56% pe o anvelopă bugetară de 32 de miliarde de lei până în 2020 şi 43 de miliarde de lei până în 2022. La baza piramidei salariale, creşterile sunt de peste 100% ajungând şi la 300%, cum este cazul în Apărare, dar scad în vârf, acolo unde unele salarii erau atât de mari încât disproporţia nu putea fi corectată nici măcar la nivelul anului 2022”, a declarat Lia Olguţa Vasilescu.
Potrivit acesteia, în 2017 salariile în sectorul bugetar au început deja să crească, fiind alocată suma de 6 miliarde de lei urmând ca anul viitor să fie alocaţi încă 10 miliarde de lei.
“Nu mai sunt nici măcar 3% salarii care scad pentru că ni s-a invocat acest procent pentru că multe amendamente care au fost acceptate la Comisie au fost amendamente de creştere a unor coeficienţi astfel încât salariile s-au rectificat inclusiv pentru funcţiile de conducere. S-au aplicat majorări salariale aşa cum spunea şi colegul meu, domnul Solomon, anul acesta pentru mai multe categorii de bugetari, pentru Sănătate şi Educaţie 15%, în Administraţie 20%, Cultură 50%, agenţiile de Mediu, gărzile de Mediu, OPC-uri, IMM-uri, cu 20%, deci nu se poate spune că această Lege sau varianta Guvernului este doar aceea de a creşte salariile demnitarilor.
Pur şi simplu aceste salarii cresc din cauza faptului că se află pe o grilă care priveşte Administraţia Publică Locală, este acceaşi anexă dacă vreţi la Administraţia Publică Locală şi nu puteau fi făcute departajările pentru că toate persoanele care beneficiază de indemnizaţii sunt pe aceeaşi grilă. Dar este impropriu spus cresc salariile demnitarilor pentru că vreau să spun că cei aflaţi în vârful piramidei, de exemplu miniştrii, preşedintele României, conducerea Camerelor Deputaţilor şi Senatului scad”, a afirmat ministrul Muncii.
Olguţa Vasilescu a arătat că Ministerul Muncii calculase un impact de 75 de miliarde de lei până la sfârşitul anului 2018 pentru Legea salarizării, dar a trebuit să refacă calculele cu Ministerul de Finanţe ca să rămână în aceeaşi anvelopă salarială.
“De la 1 ianuarie 2018 toţi bugetarii vor avea o creştere de 25%, toţi bugetarii, incluzând educaţia şi sănătatea. După care, a doua creştere ar fi la sănătate, care merge direct în grila din 2022, iar la educaţie ar mai fi o creştere de 20% care aplicată la creşterea de 25% de la începutul anului înseamnă o creştere de 50%”, a precizat Vasilescu.
Potrivit sursei citate, la Senat au fost acceptate 80 de amendamente de la parlamentari, iar la Camera Deputaţilor 100 de amendamente.
Separat, ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan, a explicat că impactul legii salarizării unitare va fi de 8,6% din PIB în 2018.
“De la 1 ianuarie 2018 operăm o creştere salarială de 25% pentru toată lumea, iar de la 1 martie 2018 ne atingem obiectivul de a asigura creşterea integrală pentru sănătate şi 50% pentru învăţământ. Efectul este o anvelopă salarială de 75 miliarde lei ceea ce ne situează ca pondere în PIB la 8,6%. Este ţinta pe care am urmărit-o. Mi-aş fi dorit să fie mai spre 8% dar între 8 – 9% este sustenabil”, a spus Ştefan.
Dezbaterile în plenul Camerei Deputaţilor pe proiectul legii salarizării unitare s-au finalizat, proiectul fiind adoptat pe articole, după aproximativ o oră şi 20 de minute. Actul normativ să fie trimis la preşedintele Klaus Iohannis pentru promulgare.
