La un împrumut de numai 1.000 de lei, valoarea comisioanelor impuse de IFN-uri este cuprinsă între 300 și 400 de lei

0
1175

Explozia fără precedent care are loc în domeniul creditelor de consum, este un  fenomen specific perioadelor cu creșteri economice și salariale mari, cum este și cea prin care trece astăzi România.

În prezent, aceasta  are o particularitate, față de evoluțiile din perioada anterioară de boom. Actori principali nu mai sunt băncile ci Instituții Financiare Nebancare (IFN) mai mici sau mai mari, mai transparente sau mai opace.

Cu doar două acte și în câteva zeci de minute, fără măcar să fie nevoie să te deplasezi la bancă , se poate lua împrumuturi de până la 5.000-10.000 de lei . Așa ceva era greu de imaginat  chiar și în perioada de “exuberanță irațională” dintre 2005 și 2008, când pe credit se cumpăra orice, de la fier de călcat până la casă și mașină.

Acum, în 2017, la 10 de ani de ultimul an de boom și la doar 3-4 ani de la ieșirea din criză, piața financiară experimentează un nou boom . Dar, un regulament recent votat în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României va pune capăt, cel mai probabil, supremației dobândite de instituțiile nebancare în piața creditelor de consum. Primele care vor profita vor fi, cel mai probabil, băncile.

Regulamentul BNR a declarat că IFN-urile vor fi obligate să provizioneze cu 1.000% din valoarea lor toate creditele de până în 15 zile la care Dobânda Anuală Efectivă sare de 200%, toate împrumuturile de până la 90 de zile cu DAE peste 100% și toate împrumuturile cu scadența de pste 90 de zile care au un cost mai mare de 32,5% (de zece ori rata Lombard).

Deși poate părea surprinzător, pentru un IFN ratele de dobândă amintite de BNR nu sunt deloc mari, ba chiar majoritatea împrumuturilor date de aceste firme fiind semnificativ mai scumpe, cu DAE și de peste 2.000 la sută, motiv pentru care ele au și fost asociate în folclorul urban și în presă cu noțiunea de “cămătari legali”. În acest context, practic, când  regulamentul BNR va deveni operațional dobânzile vor fi plafonate în jurul valorii de 32,5%, ceea ce ar putea să fie insuficient pentru afacerile IFN-urilor, calibrate pe costuri substanțiale și pe niveluri de până la 50% a restanțelor.

Dobândă Anuală Efectivă de peste 100%

Paradoxal, costurile creditelor mici la bănci au început să fie, în ultimii doi-trei ani, extrem de mari, dar tot nu au depășit pe cele din cazul instituțiilor financiar nebancare. Cu avantajul că oferă împrumuturi în condiţii mult mai puţin dure, cele din urmă au reușit să se impună în fața băncilor.

Cine are nevoie rapid de o finanţare de valoare mică pentru care nu vrea să rămână îndatorat perioade îndelungate va avea surpriza unor Dobânzi Anuale Efective care depăşesc şi 200%. În astfel de situaţii, comparaţia dintre bănci şi IFN-urile care dau împrumuturi rapide nu mai este deloc deplasată. În cazul unui credit de 1.000 de lei, valoarea medie împrumutată de instituţiile financiare nebancare, contractat pe o perioadă de şase luni, din opt bănci care au o ofertă, şase impun o Dobândă Anuală Efectivă de peste 100%. Aceasta se întâmplă în ciuda faptului că dobânda creditului nu depăşeşte 8-9%. Vinovate sunt comisioanele de acordare fixe care, având în vedere valoarea mică a împrumutului, cântăresc mult ca pondere în total. Aceste comisioane ajung şi la 300-400 de lei. Întinderea scurtă a creditului este, de asemenea, un motiv pentru care Dobânda Anuală Efectivă ajunge la un nivel atât de mare.

De partea cealaltă, a IFN-urilor, cele mai cunoscute nume sunt Cetelem, Provident, Icredit, Credius, Credex și Viva Credit. La un loc, ele au peste un milion de clienţi în întreaga ţară. Cetelem se comportă mai degrabă ca o bancă şi nu pare interesată de finanţări pe termene foarte scurte, celelalte însă exact această zonă o ţintesc. Provident şi Icredit sunt singurele două firme din România care se prezintă la uşa clientului atât pentru acordarea împrumutului, cât şi pentru colectarea ratei. Procedura de aprobare durează doar câteva zeci de minute, iar actele necesare se opresc la buletin şi o factură de utilităţi. De asemenea, clientul trebuie să demonstreze că are o locuinţă stabilă. Pentru cei 1.000 de lei, la Provident se vor plăti 32 de lei pe săptămână timp de 44 de săptămâni. Valoarea totală ce va fi rambursată ajunge la 1.400 de lei, mai mult decât la orice bancă.

Băncile rămân în joc doar cu cardul de credit

În acest moment, singurul produs cu care băncile mai pot spune că sunt concurente ale IFN este cardul de credit. Acest produs se dezvoltă din ce în ce mai mult și, în cazurile în care este utilizat într-un mod calculat, el poate fi extrem de avantajos. Bănci ca Garanti, Credit Europe, ING , BCR, BRD sau, mai nou, Raiffeisen, au gândit produse care permit realizarea de cumpărături fără dobândă în condițiile în care banii folosiți sunt returnați în anumite perioade de timp, care la Credit Eruope, de exemplu, ajung și la 12 luni.

 

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here