Dosarul Băneasa, în care omul de afaceri Puiu Popoviciu a fost condamnat pentru pretinse infracțiuni de corupție, a avut o „replică” la Cluj. Acolo, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj s-a asociat cu un dezvoltator, care a construit cunoscutul mall Polus Center.
Nu mai puțin de trei parchete au ajuns la concluzia că asocierea dintre Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj și Polus Transilvania Companie de Investiții SRL, care a permis ridicarea mall-ului de la marginea Clujului, s-a făcut legal.
Spre deosebire de cazul Băneasa, la Cluj procurorii au refuzat să urmeze indicațiile politice sau de altă natură și au stabilit că faptele de corupție din asocierea USAMV Cluj – Polus Center nu există.
Ce au în comun Becali și Funar
În dosarul de la Cluj, rolul delatorului George Becali a fost jucat de fostul primar al Clujului și senator PRM, Gheorghe Funar, cel care în 2009 îl punea pe listele PRM la alegerile europarlamentare chiar pe Becali.
În 2006, anul în care Becali denunța afacerea Băneasa, senatorul PRM Gheorghe Funar reclama la DNA Cluj-Napoca fapte de corupție în legătură cu modul în care a fost înstrăinat către firma Polus Transilvania terenul numit „Şapca Verde”, în suprafaţă de 347 hectare, aflat în administrarea Staţiunii Didactice Experimentale a USAMV Cluj-Napoca. Mai precis, Funar a reclamat că universitatea ar fi cedat ilegal terenul „Șapca Verde” către firma reprezentată de omul de afaceri Arpad Paszkany.
Cum a fost înstrăinat terenul „Șapca Verde”
Terenul „Şapca Verde” a fost preluat de stat prin expropriere, în anul 1945, iar 3 ani mai târziu a fost dat în administrarea USAMV Cluj.
În 1998, printr-o „manoperă” a Fondului Proprietății de Stat (FPS) și a Prefecturii Cluj, o parte din terenul „Șapca Verde a fost întabulat ilegal de SC „Agroindustriala” Cluj, firmă la care FPS era acționar majoritar. Un an mai târziu Agroindustriala a vândut terenul către Polus, pentru a construi acolo un mall. Universitatea a reclamat că, în urma înstrăinării, a pierdut folosința asupra terenului, dar și și că i-au fost distruse culturile experimentale.
Mai mult USAMV Cluj a reclamat că este proprietarul de drept al terenului și a cerut constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare dintre Agroindustriala și Polus (încheiat pe 16 iunie 1999).
Universitatea cade la înțelegere cu Polus
În cele din urmă, USAMV Cluj a avut câștig de cauză, dar în contextul prelungirii procesului civil şi cum pe terenul în litigiu demarase deja investiţia, conducerea universității a acceptat să negocieze cu Polus stingerea pe cale amiabilă a litigiilor.
Așa s-a ajuns, în 2006, la încheierea unui ,,contract de colaborare”, prin care părţile conveneau să colaboreze pentru obţinerea unor avantaje economice reciproce.
În concret, Universitatea, printre altele, recunoştea că Polus este proprietarul exclusiv al terenului în litigiu şi al proiectului care se realiza pe acesta, iar dezvoltatorul, la rândul său, se obliga să achite universităţii suma totală de 8 milioane de euro.
DNA Cluj: „Nu e corupție. Banii au ajuns în conturile universității, nu în buzunarele rectorului”
Funar a reclamat atunci la DNA Cluj că renunţând la judecată „USAMV a consfinţit şi recunoscut ilegal dreptul de proprietate al SC Polus” şi că acest contract de colaborare intră în domeniul corupţiei, prin „mita” de 8 milioane euro.
DNA Cluj a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva rectorului USAMV Liviu Alexandru Mărghitaş, arătând că acesta a avut mandat din partea Senatului USAMV pentru a negocia cu Polus, iar cele 8 milioane de euro au ajuns în conturile universității, nu în buzunarele rectorului. Deci, nu există nicio faptă de corupție.
Nemulțumit, Gheorghe Funar a atacat peste tot rezoluția de neîncepere a urmăririi penale, dar procurorii și-au menținut punctul de vedere!
Dat fiind că niciunul dintre cei cercetați în dosarul Polus Cluj nu a fost găsit vinovat de abuz în serviciu sau de alte fapte de corupție, pe omul de afaceri Árpád Pászkány, care a ridicat mall-ul, nu l-a deranjat nimeni. În schimb, Gabriel Popoviciu are de ispășit ani grei de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu.
Adevărul despre dosarul Băneasa
În dosarul Băneasa, procurorii au acționat taman pe dos, deși asemănarea dintre cele două cazuri este izbitoare. Terenul din Băneasa este de drept proprietatea universității, dar procurorii s-au înverșunat să susțină că este domeniul public al statului, fără dovezi solide.
Cel care trebuia să constate că procurorii de la București greșesc, judecătorul Corneliu Bogdan Ion-Tudoran, a închis însă ochii și a copiat, în motivarea sentinței, tocmai rechizitoriul procurorilor. Ba mai mult, trădând orice principiu și orice regulă a nobilei misiuni de judecător a ajuns să inventeze probe (!!!) pentru a-și justifica astfel deciziile abuzive.
Rămâne de văzut dacă abuzurile sale au fost cauzate de demența de care susține acum că suferea de pe atunci sau este doar rezultatul unui joc de interese strain Justiției!
Dosarul Băneasa se rejudecă
Recent, Înalta Curte de Casație și Justiție a desființat hotărârea pe latură civilă din dosarul Băneasa, motivată de la Psihiatrie de Corneliu Bogdan Ion-Tudoran, care nu mai avea calitatea de magistrat.
Tot Ion-Tudoran l-a condamnat însă în aceeași manieră în dosarul Băneasa pe rectorul Ioan Niculae Alecu și pe omul de afaceri Puiu Popoviciu la ani grei de închisoare, pentru pretinse infracțiuni de abuz în serviciu și complicitate la abuz în serviciu, infracțiuni imposibile dacă se recunoștea că terenul este proprietatea Universității, nu domeniul public.
În contextul de mai sus, este imperios necesar pentru restabilirea încrederii în Justiție, ca magistrații să revizuiască deciziile luate de fostul judecător Ion-Tudoran, fie că acestea au fost luate sub imperiul demenței fie al jocurilor de culise.
