Următoarea perioadă ar putea fi sub 2022 ca nivel al rezultatelor financiare
- Cel mai puțin afectate vor fi companiile cu activități predictibile, care oferă servicii si produse esențiale sau cele cu o bază de clienți scalabilă, asemenea businessurilor din sănătate și IT
- Eroziunea puterii de cumpărare a românilor va afecta cel mai puternic producătorii de bunuri non-prioritare
- Planul de business trebuie acum revizuit lunar
- Black Sea Fund, interesat de companii din domeniul sănătății și al producției
Evaluările companiilor din România ar putea scădea cu 20-30% anul acesta ca urmare a reducerii numărului de investitori și de tranzacții pe fondul unui context economic tot mai dificil, afirmă Iulian Portasă, partener în cadrul Black Sea Fund, fond de investiții dedicat companiilor mici și mijlocii din România.
Acesta consideră că mai puțin afectate de această scădere vor fi companiile cu expunere globală – precum cele de IT, dar și cele care oferă servicii esențiale, unde consumatorul nu este sensibil la modificări ale prețului, precum zona serviciilor medicale.
Opinie Iulian Portasă:
“Valoarea unei companii este o rezultantă a cererii și a ofertei (fără a ignora metodele academice de evaluare), iar în prezent piața este sub nivelul din 2022.
Pe de o parte, companiile care pot fi ținte de M&A se pot confrunta cu o situație dificilă în piață, pe măsură ce consumatorii fie cumpără mai puțin, fie preferă alternative mai ieftine. Astfel, veniturile lor totale riscă să scadă, iar ponderea produselor cu o marjă mai mică în acestea să crească. Chiar dacă costurile de producție (forță de muncă, materie primă, utilități) sunt în continuă creștere, acest fapt nu schimbă nevoia critică a companiilor de a investi capital (capex) în business – atât pentru mentenanță cât și pentru expansiune. În contextul unor dobânzi mai ridicate, consecința acestei situații va fi cel mai probabil o eroziune a profitabilității și o incertitudine a rezutatelor viitoare.
Nici din unghiul potențialilor cumpărători situația nu arată mai bine – numărul investitorilor care își doresc o expunere pe zona Europei Centrale și de Est scade, iar cei care și-au păstrat apetitul sunt mult mai atenți la predictibilitatea afacerilor în care investesc. În acest caz se regăsește indirect impactul costurilor mai mari de finanțare – acesta duce la un cost al capitalului mai ridicat și la un preț mai mic oferit.
Ca urmare, discuțiile cu investitorii nu mai încep cu negocierea multiplului de EBITDA, ci mai degrabă cu o analiză comprehensivă a cashflow-ului companiei, a stabilității poziției financiare, a nivelul concurenței din industrie și a elasticității cererii produselor la preț.
Din aceste două cauze – scăderea apetitului investitorilor pentru tranzacții și rezultatele mai slabe ale companiilor – estimez că evaluările vor scădea anul acesta. Cred că tranzacțiile care se vor încheia vor fi la prețuri semnificativ mai mici față de așteptările de până acum: nivelul EBITDA al companiilor va fi într-o scădere de 10-20% față de anul trecut din cauza condițiilor economice care pun presiune pe costuri, iar multiplul aplicat va fi unul mai conservator, reflectând apetitul redus al cumpărătorilor. În total, acești doi factori combinați vor putea genera evaluări cu până la 20-30% mai scăzute.
IT-ul și sănătatea, domeniile afectate cel mai puțin
Mă aștept ca următoarea perioadă să fie sub 2022 ca nivel al rezultatelor financiare, iar această perioadă se conturează ca fiind un test de reziliență pentru antreprenori. Până acum „mulți au avut viteză, dar au alergat la vale”, având avantajul unei inerții a creșterii economice și a finanțărilor ieftine.
Dar această perioadă creează cu siguranță și oportunități de creștere. Companiile cu o cerere rezilientă și/sau cele cu o structură financiară solidă vor putea capta momentumul din piață sau chiar profita de el pentru a-și consolida poziția prin achiziții și fuziuni.
Mă aștept ca businessurile scalabile și cu expunere globală, dar și cele din sectoare defensive, să fie câștigătorii acestei perioade.
Pentru prima categorie, a companiilor scalabile, mă refer în principiu la domeniul IT, în special la zona de produse și servicii cu valoare adăugată. În această industrie vorbim despre clienți internaționali, dar și de produse care se diferențiază și adresează o nevoie constantă, pentru care costul de înlocuire este unul ridicat (că exemplu, software-urile de ERP).
Pentru cea de a doua categorie, a sectoarelor defensive, mă gândesc la sănătate – acesta este un domeniu în care lumea investește în continuare și care nu este printre primele eliminate din coșul de cumpărături.
În schimb, domeniile și companiile care vor fi afectate mai puternic sunt cele care produc bunuri non-prioritare, cele în care consumatorul este atent și sensibil la evoluția prețului și pentru care are o ofertă largă din care poate alege, astfel încât se poate reorienta spre alternative mai ieftine. Spre exemplu, mă refer la HoReCa, food delivery și alte bunuri de larg costum. Totuși, vor exista și aici câștigători – cel mai probabil producătorii de private label, o categorie de produse de «refugiu» în vremuri de criză, dar și cei care se pot adapta rapid la schimbările economice.
Black Sea Fund, interesat de companii din domeniul sănătății și al producției
Teza de investiții urmată de noi, aplicată și în companiile existente din portofoliu, este una de îmbunătățire a situației financiare prin injecții de capital și accelerarea creșterii businessului prin dezvoltarea de canale, servicii și produse, piețe noi. Ca atare, companiile din portofoliul nostru sunt stabile și pregătite să facă față perioadelor mai incerte.
Profilul nostru de investitor nu este unul cu un mare apetit la risc, stabilitatea companiei fiind unul dintre punctele cheie la care ne uităm când investim.
Pentru că suntem în prezent implicați într-un număr de tranzacții, dar și conștienți de impactul ultimei perioade asupra businessurilor, încercăm ca structura investiției propuse să reflecte valoarea companiei în viitor și potențialul acesteia, mai puțin impactul unui an incert cum e 2023. Astfel, în timp ce piața poate reacționa mai impulsiv în această perioadă, noi încercăm să avem structuri în care să ne raportăm la evaluările din viitor și să nu punem presiune pe
fondatori pentru că vrem să ajutăm companiile să își atingă obiectivele pe care și le-au propus în perioada următoare.
Noi suntem interesați în continuare de unele specializări din zona de sănătate și ne-am
concentrat în ultimul timp pe câteva astfel de oportunități. Totodată, ne uităm la zona de producție. Pe acest segment, deși ne așteptăm să existe o eroziune a profitabilității, credem că strategiile de tip nearshoring care vor fi implementate vor crea oportunități semnificative. Vorbim astfel de o schimbare structurală, radicală.
Observăm că antreprenorii sunt mai prezenți la discuțiile cu investitorii, dar și mai prudenți și chiar realiști privind evoluția așteptată. Este o perioadă dificilă și este foarte important ca antreprenorii să aibă un parteneriat robust cu atât mai mult cu cât costurile de finanțare sunt în creștere. Astfel, antreprenorii au nevoie de parteneri care să le ofere atât stabilitate cât și să îi ajute la dezvoltarea companiei.
Planul de business trebuie acum revizuit lunar și contează cine are o situație solidă financiar pentru a capta schimbările din piață
România este într-o poziție ideală în acest iureș economic pentru a capta volume ridicate de investiții în următorii ani. Strategiile în schimbare ale marilor jucători de apropiere a producției către piețele cheie de desfacere poziționează zona Europei Centrale și de Est într-un spațiu ideal pentru a se dezvolta industrial și a deveni un hub de producție pentru consumul european. Este posibil că absorbția fondurilor din PNRR să accelereze această dezvoltare, atât timp cât este făcută rapid și eficient.
Principala noastră îngrijorare acum este una care a fost și în trecut – mai exact, impredictibilitatea extremă și volatilitatea economiei. Dacă în trecut puteai să faci un plan de business și puteai să fii confortabil cu ce se întâmplă în următoarele șase luni pentru că inerția economică îți permitea să crești, acum planul de business trebuie actualizat o dată pe lună.
Noi considerăm că 2022 a fost cel mai bun an financiar pe care îl vor avea companiile în următoarea perioadă, daca nu vor continua investițiile și nu vor fi suficient de agile în a se
repoziționa”.
***
Iulian Portasă are peste 10 ani de experiență în domeniul tranzacțiilor în domenii precum tehnologie, energie și gaze naturale, sănătate și industria manufacturieră. Din 2019 face parte din echipa Black Sea Fund (BSF), din 2021 este partener al fondului, iar din 2022 membru în Comitetul de Investiții al BSF.
De asemenea, Iulian Portasă a contribuit ca autor pe domeniul management & modelare financiară într-o carte publicată de Oxford University Press.
***
Despre Black Sea Fund
Black Sea Fund este un fond de investiții creat în 2018. Fondul are un buget de 43 de milioane de euro, iar până acum a investit în companiile Intermedio General Group SA (Theta), Clinica Dentară SA (DigiRay) și ROOVI (fost D-Toys). Black Sea Fund este interesat în special de companii de mărime medie, iar investiția per companie este între trei – opt milioane de euro. Black Sea Fund are ca principal investitor Fondul European de Investiții, cu resurse din Programul Operațional Regional co-finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională.
Despre Fondul European de Investiții
Fondul European de Investiții (FEI) face parte din Grupul Băncii Europene de Investiții și este un furnizor cheie de capital de risc și de capital privat pentru IMM-uri din toată Europa, prin investiții în fonduri de capital de risc și fonduri de capital privat, garanții și micro finanțare. În România, FEI pune în aplicare instrumente financiare finanțate prin Fonduri Structurale și de Investiții Europene (ESIF) precum JEREMIE 2007-2013, Programul Operațional Regional, Programul Operațional Competitivitate și Programul Național de Dezvoltare Rurală.
Despre Programul Operațional Regional
Programul Operațional Regional (POR) își propune să promoveze o creștere inteligentă, durabilă și incluzivă în toate regiunile României pentru a le transforma în locuri de viață și de muncă mai atractive. Programul abordează provocări majore de dezvoltare pentru România, cum ar fi competitivitatea regională, dezvoltarea urbană durabilă, economia cu emisii reduse de carbon și infrastructura economică și socială la nivel regional și local. POR beneficiază de 6,8 miliarde de euro în co-finanțare din Fondul European de Dezvoltare Regională.
