Problema securității datelor cu caracter personal este ridicată din ce în ce mai des în spațiul public, mai ales pentru că în ultimii ani, o dată cu evoluția tehnologiei, oamenii au ajuns să fie speriați de faptul că informațiile personale ar putea fi folosite și prelucrate în diverse scopuri.
Într-un articol publicat săptămâna trecută pe site-ul Legal Marketing (L.M.), aminteam faptul că un studiu realizat de Kingston Technology arată că mai mult de jumătate din angajații români se consideră expuși la vulnerabilitățile cibernetice la locul de muncă, fiind sceptici în privinţa măsurilor de securizare a datelor folosite de fiecare companie. Articolul poate fi citit în întregime AICI.
Iulian Gogan (I.G.), avocat specializat în serviciile juridice în spațiul cibernetic, a explicat că la nivel instituțional, România pare a fi pregătită pentru a face față provocărilor în domeniul securității datelor, însă mare problemă o constituie sectoarelor private.
L.M.: Este pregatită piața de legal din România din punct de vedere al legilor și softurilor, pentru a se adapta la nevoia de securitatea a datelor?
I.G.: Nu cunosc dacă piața de legal din România este pregatită pentru a se adapta la nevoia de securitate a datelor, dar cu siguranță Cabinetul de Avocat I.C. Gogan este pregătit. Încă de la începutul acestui an am acordat o atenție deosebită GDPR – Regulamentului (UE) 2016/679, al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016, privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date. De asemenea, am luat în considerare și abrogarea Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), precum și schimbărilor legislative pe care acest nou regulament le aduce în domeniu.
L.M.: Ce riscuri impune prelucrarea datelor cu caracter personal și cât de bine îi poate face față România în acest moment?
I.G.: Prelucrarea datelor cu caracter personal are în principal urmatoarele riscuri: pierderea datelor, exfiltrarea datelor prin atacuri cibernetice, utilizarea datelor în scopul comiterii de infracțiuni.
Teoretic, România pare a fi pregatită la nivel instituțional, prin intermediul Autorității Naționale de Supraveghere a Datelor cu Caracter Personal. În mediul privat însă, găsim o serie de vulnerabilități. Spre exemplu, atunci când facem cumpărături online, nu toți agenții economici respectă legislația europeană în domeniul protecției datelor la completarea formularului de comandă ce include și datele personale. O altă vulnerabilitate mare este dată și de faptul că nu toți agenții economici solicită efectuarea unor teste de penetrare pentru a identifica vulnerabilitățile cu care se confruntă. În urma unui astfel de test, agentul economic va identifica vulnerabilitățile de toate categoriile, de la risc mic până la risc major și va putea primi soluții, astfel încât să poată asigura protecția eficientă a datelor prelucrate.
L.M.: Cât de greu sau cât de ușor s-ar putea adapta piața de legal din România la schimbările din domeniul securității informatice, în contextul în care comportamentul de consum online este monitorizat?
I.G.: România beneficiază de o piață de legal destul de diversificată, însă recunosc faptul că nu am întâlnit până acum și alți colegi specializați pe acest domeniu al securității informatice, ci mai degrabă pe domenii de soft și licențiere. Adaptarea pieței de legal la acest nou domeniu se va face treptat, odata cu implementarea GDPR – Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor). Fiecare casă de avocatură își va constitui probabil o divizie de avocați în acest sens, în opinia mea, aceasta fiind o necesitate.
