Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că specialiștii Băncii Naționale nu au introdus în calculul ultimei prognoze de inflație pe anul acesta recent anunțata intenție a Guvernului de a majora accizele la carburanți de la 1 septembrie, dar, întrebat despre propunerea Ministerului de Finanțe de a majora acciza la carburanți de la 1 septembrie, prin ordonanță de urgență, a menționat că, dacă această intenție se va materializa, acest lucru va împinge în sus inflația.
“Ne va afecta. Deci, va împinge inflația în sus. Deocamdată nu am introdus-o, că e discuție încă. V-am precizat de multe ori că introducem în datele de prognoză informațiile care au un grad ridicat de certitudine. Discuțiile le lăsăm la capitolul discuții, eventual domeniul riscurilor. Acolo ați văzut, la riscuri? Politica fiscală și politica salarială, riscuri să împingă inflația în sus”, a subliniat Mugur Isărescu.
Balanța riscurilor referitoare la traiectoria inflației este evaluată a fi înclinată în sus, iar aici Isărescu a menționat conduita politicii fiscale și a celei a veniturilor, în contextul incertitudinilor legate de maniera de implementare a Legii-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, de noile inițiative legislative specificate în Programul de guvernare vizând sfera taxării și a impozitării, dar și de posibila adoptare de măsuri fiscale corective pentru menținerea deficitului bugetar în țintele propuse. Tot la riscuri se menționează incertitudini privind magnitudinea creșterilor la prețurile gazelor naturale și energiei electrice.
Acesta a arătat, în conferința de prezentare a Raportului asupra inflației, că dinamica prognozată a prețurilor administrate este afectată semnificativ pentru anul în curs de măsura privind eliminarea unor taxe nefiscale începând cu luna februarie 2017 și de incertitudini privind evoluția acestora, în contextul evoluțiilor recente de pe piața energiei electrice și al finalizării procesului de liberalizare până la finele anului curent.
Potrivit guvernatorului BNR, rata anuală a inflației IPC a accelerat pe parcursul trimestrului II din 2017, iar printre determinanți acesta a menționat creșterea costurilor de producție, îndeosebi în industria alimentară, lărgirea excedentului de cerere agregată, creșterea prețului gazelor naturale și augmentarea schemei de sprijin pentru producătorii de energie electrică din surse regenerabile, manifestarea unor șocuri temporare de ofertă la nivelul citricelor și al fructelor meridionale, precum și majorarea prețurilor produselor din tutun, asociată doar parțial anticipatei modificări a accizei.
În sens contrar a acționat corecția înregistrată de cotațiile petrolului pe piețele internaționale.
Creșterile de preț au caracterizat majoritatea produselor din coșul de consum. De asemenea, presiunile acumulate pe plan intern încep să transpară la nivelul prețurilor de producție, odată cu disiparea influenței dezinflaționiste a mediului extern. Potrivit guvernatorului BNR, majorările de preț operate pe segmentul ‘energie’ în T2 inversează traiectoria descendentă a dinamicii anuale a prețurilor administrate.
Isărescu susține că viteza de creștere a consumului populației este similară perioadei pre-criză, iar nivelul scăzut al ratelor dobânzilor și diminuarea aversiunii la risc contribuie la creșterea rolului creditării în impulsionarea cererii. Gradul de utilizare a capacităților de producție depășește media pe termen lung în majoritatea grupelor industriale, dar investițiile trenează.
Banca Națională a României (BNR) a revizuit prognoza de inflație pentru finalul acestui an la 1,9%, în condițiile în care anterior estima un nivel al ratei inflației de 1,6%, în scădere cu 0,1 puncte procentuale.
Accizele la carburanți ar putea reveni la nivelul din anul 2016, creșterea fiind propusă pentru că au scăzut încasările la buget din această taxă cu 634,3 milioane lei, iar prețurile la motorină sunt printre cele mai mici din Uniunea Europeană, după Luxemburg și Bulgaria, conform unui proiect de ordonanță privind modificarea Codului fiscal, publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice (MFP).
‘Pentru menținerea prețurilor produselor petroliere competitive în regiune, se propune revenirea, pentru benzină și motorină, la nivelurile accizelor practicate în anul 2016, respectiv la benzină cu plumb — 3.022,43 lei/tonă, 2.327,27 lei/1.000 de litri, la cea fără plumb — 2.643,39 lei/tonă, 2.035,40 lei/1.000 de litri și la motorină — 2.245,11 lei/tonă, respectiv 1.897,08 lei/1.000 de litri’, informează MFP.
Conform notei de fundamentare, deși în semestrul I al anului 2017 consumul de motorină a crescut față de semestrul I al anului 2016 cu 253,07 milioane litri, iar cel de benzină fără plumb cu 58,854 milioane litri, încasările au scăzut cu 634,348 milioane lei, respectiv 223,661 milioane lei, motivele principale fiind scăderea, de la 1 ianuarie 2017, a nivelului accizelor prevăzut pentru motorină, de la 1.897,08 lei/1000 litri, la 1.518,04 lei/1000 litri, respectiv a nivelului accizelor prevăzut pentru benzina fără plumb de la 2.035,4 lei/1000 litri, la 1.656,36 lei/1000 litri, precum și scăderea cu un punct procentual a taxei pe valoarea adăugată.
„Scăderea nivelului accizelor pentru benzine și motorine a vizat în principal contracararea fenomenului de alimentare cu combustibil în alte state membre care practicau niveluri ale accizelor inferioare celor din țara noastră și, prin urmare, aveau prețuri la pompă mai scăzute. În prezent, urmare analizei efectuate în ceea ce privește nivelurile accizelor practicate de statele membre, se constată că România are printre cele mai scăzute niveluri ale accizelor, aproape de nivelurile minime prevăzute de legislația Uniunii Europene. Astfel, România a ajuns în iulie 2017 să înregistreze cel mai mic preț al benzinei Euro-95 din Uniunea Europeană (0,997 euro pe litru cu taxe) și al treilea cel mai mic preț pentru motorină (0,977 euro pe litru cu taxe), după Luxemburg (0,955 euro pe litru) și Bulgaria (0,961 euro/litru)”, menționează sursa citată.
