Investitorii internaţionali din retail se pregătesc să asalteze piaţa românească, impulsionaţi de măsurile fiscale favorabile pentru acest domeniu luate în ultimii ani

0
940

Într-o analiză, Financial Times arată că numărul de oameni care intră într-o piaţă românească într-o perioadă dată de timp a scăzut, în ultimii ani, potrivit vânzătorilor, în contextul în care cumpărătorii tineri s-au îndreptat către mall-urile strălucitoare şi în supermarketurile care se ridică în jurul Capitalei. Astfel, vânzătorii din pieţe simt presiunea pe care o pun consumatorii români, care acum dau pieţele pe supermarketuri în stil vestic şi mall-uri.

Trendul a prins avânt în ţara noastră, în ultima perioadă, dar încă mai are loc de evoluţie: comercianţii independenţi reprezintă încă 45% din piaţa românească, potrivit analiştilor. Proporţia în ţările mai mature din Europa Centrală şi de Est – cum ar fi Ungaria şi Cehia – este aproape de 10%. Dar schimbarea apare rapid, în contextul în care România îşi cimentează poziţia de economie cu cea mai mare creştere din regiune, cei 20 de milioane de consumatori din ţară se bucură de venituri în creştere, care le-au dat gustul brandurilor internaţionale şi ale marilor lanţuri de retail.

Cândva văzută drept parte a „estului sălbatic”, povestea de creştere a României, combinată cu un apetit mai mare pentru risc printre investitori, au făcut din ţara noastră o destinaţie pentru investiţii cu un apetit crescând.

„Mulţi jucători mari prospectează ţara sau deja pregătesc noi dezvoltări sau achiziţii”, spune Sorin Ioan Blaga, manager general al Liebrecht & Wood Romania. Compania, care dezvoltă şi manageriază centre comerciale, dezvoltă al doilea mall Fashion House în estul Bucureştiului în acest an, parte a unui plan de investiţii de 10 ani, în valoare de 400 de milioane de euro.

„Vedem un potenţial puternic de alăturare pe piaţa românească a brandurilor mari”, spune Blaga.

Încrederea în traiectoria pieţei retail a României se bazează pe creşterea economică susţinută a ţării. Avansul este estimat să fie de 4,4% în 2017 şi la 3,7% în 2018. În plus, salariul minim s-a dublat din 2011 până în prezent, impulsionând cheltuielile muncitorilor din clasa de jos şi de mijloc, care în general cheltuie o mai mare proporţie din venitul dispozabil pe mâncare şi băutură.

Aceste trenduri au încurajat deja câteva afaceri mari, de notat fiind achiziţia de către firma de equity Mid Europa Partners a lanţului de supermarketuri Profi, la începutul acestui an, printr-o tranzacţie ce s-a ridicat la 533 milioane de euro.

„Oamenii văd retailul românesc cu 5-10 ani în urma pieţei poloneze. Este singura ţară rămasă de o dimensiune semnificativă în regiune, din punct de vedere al consumatorului”, spune Nikolaus Bethlen, partener la Mid Europa. Compania are un trecut în retail-ul din Europa Centrală şi de Est. În februarie, a ajuns la un acord pentru a vinde Zabka, un lanţ de supermarketuri polonez achiziţionat în 2011, către CVC Capital Partners, pentru 1,1 miliarde euro.

 În noiembrie, compania a achiziţionat Allegro, cel mai mare site de e-commerce din Polonia, pentru 3,3 miliarde euro, într-un pariu pe creşterea comerţului online în economiile în dezvoltare ale Europei. Cel mai mare potenţial pentru retail din regiune. După boom-ul din retailul polonez, ce a durat circa 10 ani, Bethlen consideră că acum România are cel mai mare potenţial pentru investiţii de retail în regiune.

Climatul de reglementare al României se compară favorabil cu unii colegi regionali. În timp ce guvernele din Polonia şi Ungaria au impus restricţii ce închid magazinele duminica, dar şi taxe şi reglementări – toate acestea tind să cântărească cel mai mult pentru lanţurile multinaţionale – Bucureştiul a redus povara pe retail.

Cota TVA pentru alimente şi băuturi nealcoolice a fost redusă de la 24% la 9% în iunie 2015, contribuind la creşterea puterii de cumpărare a consumatorilor români. Aceasta atrage investiţii din partea retailerilor internaţionali precum Carrefour şi Penny, care sunt în căutare de locaţii verzi pentru puncte de vânzare în oraşe mai mici din întreaga ţară.

Deşi există semnale că tăierile de taxe şi creşterile salariale operate de Guvern riscă să supraîncălzească economia şi să depăşească deficitul bugetar, care ar atrage o diminuare eventuală a cheltuielilor consumatorilor, apetitul pentru investiţii în România al investitorilor retail internaţionali nu a scăzut.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here