C.C. & F. S. : Sa vorbim putin, cu permisiunea dumneavoastra si despre agricultura care reprezinta o parte importantă a economiei Danemarcei pentru ca aduce cel mai mare venit la PIB-ul țării… Ne-ați putea spune cum a ajuns agricultura daneza să fie atât de dezvoltata în termeni de digitalizare, tehnologie și tradiție?
H.E. S. J. : Ei bine, există mai multe aspecte… Desigur, un lucru relevant, poate, pentru România este problema dimensiunii proprietățiilor funciare, din punct de vedere istoric. Noi am avut o evolutie foarte puternica a cooperativelor de productie agricola, diferita de cea din Romania. In Danemarca lucrurile au funcționat altfel. Așadar, atunci când oamenii au intrat în cooperative, au colaborat foarte strans si au construit adevarate structuri de productie de cereale si de hrana pentru animale, care apoi au fost industrializate. Culturile au fost centralizate și s-au consolidat în funcție de dimensiunea suprafetelor. Noi nu avem ferme mici, ca în România. Suntem cel mai mare producător de carne de porc din Europa, avand câteva mii de crescatori în toata țara.
C.C. & F. S. : La noi, la inceputul anilor ’90 cooperativele agricole au fost sparte și pământul a fost împărțit…
H.E. S. J. : Din punct de vedere istoric, noi am mers în direcția opusă, fermele devenind tot mai mari și, prin urmare, mai eficiente. Multi critici spun ca producția industrializată ar fi inumană. Suntem unul dintre cei mai mari producători de carne de porc din lume. La un moment dat am vândut mai mult porci către Japonia decât Japonia ne-a vândut noua automobile Toyota, așa că am avut un excedent în schimbul comercial. Acum exportam carne de porc în China si în SUA. Avem o producție imensă pentru ca fiecare parte a porcului se vinde undeva. O singură parte nu se vinde – stiti care? Guitatul…
C.C. & F. S. : Ce părere aveți despre curentul vegan?
H.E. S. J. : Cred că, dacă privesc în viitor, probabil vom deveni, din ce in ce, mai puțin „carnivori”. Este mai durabil si cu siguranta, vom găsi din ce în ce mai multe tipuri de alimente. Stiu că este dezgustător să ne gândim, dar exista o mulțime de viermi și lucruri de genul acesta pline de substanțe nutritive… Este doar o chestiune timp pentru a ne obișnui să vedem lucrurile într-un mod diferit. Dacă chinezii vor ajunge să mănânce carne, așa cum o facem noi, atunci vom avea o mare problemă, deoarece productia acesteia emite mult carbon și necesita o cantitate mare de apa, care este, la randul sau, foarte scumpa. Se cheltuiesc o mulțime de resurse pentru productia unui kilogram de carne de porc. Nu mai vorbesc despre emisiile de carbon pentru producerea unui kilogram de carne de vită, care sunt mult mai mari. Probabil că va trebui să începem să gândim diferit și de asemenea, să tratăm diferit, animalele. Cred că într-o bună zi vom realiza si vom spune: „Oh, Doamne, ce facem cu bietele animale?”. Acestea fiind spuse, cred ca va fi o miză interesanta desi acum nu cred că, într-o zi, voi deveni vegan, dar știți cum este… In timp ne mai schimbăm obiceiurile. Personal, in ultima vreme mănânc mai puțină carne de vită și mai puțină carne în general.
C.C. & F. S. : Intr-adevar, a fi vegan a devenit un trend ca si achizitia de produse alimentare ecologice…
H.E. S. J. : Da, carnea de porc se poate produce și ecologic, dacă dam animalelor hrană ecologică, fara antibiotice… Îmi amintesc că în America, am simtit diferenta dintre carne de vită furnizata de producătorii industriali si cea obtinuta de la animale libere, care aleargă prin iarbă si mănâncă ecologic… Gustul este extrem de diferit. La fel și in cazul carnii de porc, gustul este complet diferit. Aș prefera să mananc carne ecologica, o dată pe lună, decat, zilnic, carne industriala. Probabil că intr-o buna zi, asta se va întâmpla.
C.C. & F. S. : Există reglementări stricte pe care fermierii danezi trebuie să le respecte?
H.E. S. J. : Da, mai ales în ceea ce privește poluarea si pesticidele, pentru că dorim sa protejam apa… De asemenea si in privinta emisiilor de carbon la care agricultura contribuie enorm … In România nici măcar nu ați început să căutați modalități de a le reduce. In Danemarca, agricultura face parte din planul guvernului de reducere a emisiilor de carbon.
C.C. & F. S. : Ce părere aveti despre criză alimentară care se prefigureaza?
H.E. S. J. : Dacă vom produce alimente mai durabil și dacă vom înceta să mâncăm produse care sunt daunatoare mediului, cum ar fi carnea, în general și daca vom încerca să salvăm stocurile de pește, cred că ne vom descurca. Am aflat, la știri, că nivelul de creștere a populației, in lume, este în scădere… Avem tot mai mulți bătrâni, iar oamenii au tot mai puțini copii… Cred că toată discuția este despre frica, fundamental umana, pe care am avut-o, întotdeauna, de a nu avea suficientă mâncare pentru toata populatia globului. Cred că vom găsi soluții și cred că următoarea revoluție va fi să încercăm să găsim alimente din alte surse, surse care sunt mai puțin daunatoare mediului. Am încredere în tehnologie și în capacitatea oamenilor de a se schimba. Cred că cea mai mare provocare va fi sa convingem oamenii ca asa vor iesi din sărăcie pentru ca multi se vor considera nedreptatiti spunand ca „voi ați trăit, pana acum, așa și acum noua ne cereți sa traim altfel”. Eu nu văd nicio altă opțiune, deoarece, acum, când vom intra in luna august, vom fi terminat resursele pentru acest an… Tot ce vom folosim în perioada urmatoare vor fi resurse pe care le vom consuma de la generația urmatoare. Va trebui, cumva, să depășim acest lucru.
C.C. & F. S. : Există o mare problemă, la nivel mondial, privind risipa alimentară din supermarketuri… Tone de mancare sunt aruncate, zilnic… In Danemarca exista vreo reglementare în aceasta directie?
H.E. S. J. : Reglementări, in adevaratul sens al cuvantului, nu sunt sigur ca exista desi este un subiect foarte important. Au fost organizate mai multe campanii pentru ca o mulțime de oameni sunt interesați de aceasta problema si in plus avem o mulțime de stimulente pentru supermarketuri. Oamenii, in mod voluntar, doneaza mâncare iar asta contribuie foarte mult la reducerea alimentelor aruncate. Am avut o campanie si in Romania, pe Facebook.
C.C. & F. S. : Cât este de interesanta, România, în ceea ce privește oportunitățile de afaceri, pentru Danemarca?
H.E. S. J. : Romania este foarte interesanta si cred ca in timp ar pudea deveni si mai interesanta… Există o mulțime de oportunități, aici, in toate domeniile despre care am discutat, astazi. Există afaceri și birouri de consultanța daneze care au cunoștințe și tehnologia care ar putea fi de folos României. Cred că nu este o chestiune de a veni aici și de a vă spune ce trebuie să faceți… Este o chestiune de asocieri în participațiune și de proiecte comune. Avem companii daneze care folosesc România ca bază pentru a dezvolta proiecte digitale, noi … Spre exemplu, aici dezvoltam o parte dintre solutiile de asistenta medicala daneze cu oameni din România, care sunt utilizate în Danemarca și poate că într-o buna zi vor fi utilizate și în România. De asemenea, vreau să aduc tot mai mulți turiști danezi în România. Le povestesc despre vinurile romanesti, care sunt foarte bune si despre tara, care este foarte frumosă iar interesul este intr-o continua crestere. Sunt aici de trei ani și văd toate lucrurile astea. Criza Covid a oprit multe lucruri, dar văd creșterea. Avem din ce în ce mai multe reclame care invita turistii danezi in Romania. Exista un sector al turismului danez care este axat pe destinatii mai putin clasice. Oamenilor le place Transilvania sau sa viziteze castelul lui Dracula. România este suficient de mare si ofera multe posibilitati de petrecere a timpului, mâncarea este bună, vinul este bun, berea nu este rea iar oamenii sunt primitori.
C.C. & F. S. : De la turism va propun sa sa vorbim despre imigratie… Stiu ca in Danemarca a fost adoptata o lege a imigrației destul de controversata. Cum stau lucrurile, acum?
H.E. S. J. : Ei bine, sunt mai multe aspecte ale acestei probleme, insa unul este fundamental: Danemarca întâmpină cu bratele deschise toti oamenii care vin si vor să munceasca. Sunt mulți români onesti care vin in tara noastra… Sunt in jur de 30.000. Acestia, fie, lucrează, fie, studiază în Danemarca. Știu că studenții români reprezinta cel mai mare grup de studenti straini din Danemarca. Din păcate si infractorii români reprezinta cel mai mare grup din Danemarca. Sunt mulți români care lucrează și acesta este un lucru minunat. Sunt două companii aeriene care zboară direct către Copenhaga și către alte orașe daneze. Când vine vorba despre imigrație, Danemarca este deschisă tuturor persoanelor care doresc să vină să lucreze și să studieze. Dezbaterea despre imigrație în Danemarca are mult de-a face cu cultura noastra, cu problemele legate, in special, de integrarea oamenilor sositi din țări non-europene. Avand culturi diferite si un nivel scazut de educatie au adus cu ei stiluri de viață tradiționale, în care femeile nu sunt incluse si din pacate, multa criminalitate. Majoritatea imigranților sunt activi, urmează studii și lucrează, dar dacă te uiți la rata criminalității anumitor grupuri, aceasta este mult mai mare decât rata medie din Danemarca. De aceea am început o mișcare de limitare a imigrației persoanelor care sunt considerate a fi o amenințare în acest sens. De la criza imigrantilor din anul 2015, am fost nevoiti sa facem distincție între refugiați, intre cei care au un motiv real și imigranții economici. Desigur, avem obligația umanitară de a ajuta refugiații, dar cei care vin cu barca, din Turcia în Grecia sau călătoresc din Maroc în Spania, nu sunt refugiați, sunt imigranți economici. Pot să înțeleg de ce au dorit să-si părăseasca țara si ca vor sa gaseasca o viață mai bună, dar nu avem nicio obligație de a accepta imigranți economici dacă aceștia nu pot furniza nimic societății daneze. Din acest motiv, Danemarca a luat o serie de masuri pentru a încerca să limiteze acest tip de imigrație.
C.C. & F. S. : Există imigranti care devin o povară pentru societatea noastra pentru ca refuza integrarea.
H.E. S. J. : Se discuta uneori dacă sistemul social nu ar fi trebui să-i ajute atat de mult, ci sa ii lase sa incerce sa reuseasca pe cont propriu. Problema este ca odată ce intra în sistem sunt tratați ca toți ceilalți, pentru ca nu putem discrimina. Cred că mulți au venit cu dorința de a lucra, dar intrarea pe piață daneza a muncii este dificila pentru ca salariile sunt relativ ridicate si nivelul cerintelor este ridicat… Trebuie să fii calificat pentru a putea primi acel salariu. În Danemarca, nu avem „locuri de muncă ieftine”… Daca in America poti tunde iarba, la noi nu exista asa ceva. Nu in ultimul rand, la noi nu exista o piata neagră a fortei de munca pentru ca țara este foarte reglementata, iar autoritatile fiscale, prezente. Este greu să trăiești în afara legii… In alte țări poate este mai ușor, dar în Danemarca oamenii trăiesc în interiorul sistemului. Apoi mai exista si problema terorismului, a oamenilor care merg în Siria și se întorc in Danemarca. Eu însumi am lucrat 6 ani în acest domeniu, unde mentalitatea politică cu privire la această problemă a devenit destul de încordată si extrem de politizată.
C.C. & F. S. : Dar poporul danez, cetatenii, acceptă imigranții?
H.E. S. J. : Depinde de imigranți… Dacă vin și insista să poarte burka și se pozitioneaza în afara societății pentru ca nu pot comunica cu alte persoane din cauza religiei lor, atunci danezii nu sunt foarte bucurosi îi accepte. Dacă vin și sunt dispusi să se integreze, lucrurile stau altfel. Desigur că exista libertate religioasă… Poți sa fii musulman, budist, orice vrei, dar atâta timp cât nu aduci acest lucru în sfera publică justificand ca nu poti face anumite lucruri pentru ca nu iti permite religia, suntem foarte toleranți. Dar dacă religia devine o scuză, de exemplu, pentru a nu permite femeilor să lucreze, atunci aceasta va deveni o problemă. Timp de mulți ani acest lucru a fost mult prea acceptat, sistemul a functionat pe principiul „să le oferim ajutor social”… Acum oamenii gândesc diferit… „De ce a trebuit să le oferim ajutoare sociale unor oameni care locuiesc in tara noastra de 30 de ani si nici macar nu au facut efortul de a ne invata limba? Cum este posibil asa ceva?” Acesta este genul de reacție și avem multe dezbateri, pe aceasta tema, in cadrul carora unele lucruri devin exagerate sau incorecte, dar aceasta este situația.
C.C. & F. S. : Va multumim, domnule ambasador, pentru timpul generos, acordat si pentru amabilitatea de a raspunde intrebarilor noastre.
