Întrebarea a venit din partea șefului: poate inteligența artificială să înlocuiască, în curând, programatorii umani? Două săptămâni mai târziu, Fei Zhaojun, în vârstă de 40 de ani, și aproximativ 160 de colegi ai săi au fost concediați de compania din Beijing la care lucrau.
Pentru Fei, episodul a transformat o dezbatere teoretică într-o problemă personală. Până atunci se îndoia că instrumentele de inteligență artificială pot face perfect munca unui programator. Conducerea companiei considera însă că rezultatele sunt suficient de bune pentru a schimba modul de organizare a echipelor.
„Locurile de muncă ale programatorilor de nivel mediu sunt, în esență, înlocuibile în cele mai multe cazuri”, spune Fei. În perioada de pauză dintre două joburi, el realizează videoclipuri scurte, în stil vlog, despre viața oamenilor obișnuiți. Nu obține încă venituri din această activitate, dar speră ca proiectul să fie util și să-i ofere o direcție profesională nouă.
Experiența sa se repetă într-un număr tot mai mare de domenii din China. Adoptarea rapidă a inteligenței artificiale afectează programarea, traducerile, producția de conținut, industria media și chiar activități fizice. În același timp, guvernul de la Beijing încurajează companiile și populația să folosească aplicații AI, roboți și sisteme autonome în cât mai multe sectoare ale economiei.
China accelerează implementarea inteligenței artificiale
Sub umbrela inițiativei „AI Plus” și a planului cincinal care se întinde până în 2030, autoritățile urmăresc integrarea inteligenței artificiale în industrie, servicii și administrație. Miza este atât creșterea productivității, cât și consolidarea poziției Chinei în competiția tehnologică cu Statele Unite.
„Specific Chinei este faptul că guvernul susține în mod activ răspândirea inteligenței artificiale în economie. Astfel, AI poate pătrunde în diferite domenii mai rapid decât în alte țări”, afirmă Zilan Qian, cercetătoare la Oxford China Policy Lab.
Datele privind companiile industriale indică deja amploarea schimbării. Ponderea întreprinderilor chineze care au declarat că utilizează modele de inteligență artificială sau agenți AI a urcat la 47,5% anul trecut, de la 9,6% în 2024, potrivit IDC.
Yanze Du, manager senior de cercetare al IDC în Beijing, apreciază că ecosistemul chinez de modele open-source stimulează dezvoltarea aplicațiilor industriale. Companiile reușesc astfel să reducă distanța dintre performanța modelelor fundamentale și utilizarea lor comercială efectivă.
Implementarea nu se limitează la birouri. Roboții umanoizi sunt testați pentru sortarea coletelor în centre poștale, iar unele sisteme sunt folosite sau dezvoltate pentru activități precum dirijarea traficului și prepararea cafelei. Roboții pentru livrări își extind prezența în mai multe zone ale țării, ceea ce poate pune presiune asupra locurilor de muncă ocupate de milioane de curieri.
În industria serialelor scurte pentru telefoane mobile, inteligența artificială generativă este folosită tot mai mult pentru creație, producție și distribuție. Numărul serialelor filmate cu actori și al producțiilor verticale a scăzut cu aproximativ 75% în primul trimestru al acestui an față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit unor informații apărute în presa chineză.
Meseriile afectate și reacția angajaților
Traducătorul part-time Du Qinchun din Chengdu lucrează la antrenarea unui model AI destinat traducerilor. Activitatea i-a adus mai multe proiecte, cel puțin temporar, însă veniturile din industrie s-au redus cu peste jumătate față de anii anteriori, spune el.
Schimbarea se vede și în sistemul de educație. Programele universitare de limbi străine, odinioară foarte căutate, au început să piardă din popularitate pe măsură ce instrumentele de traducere bazate pe inteligență artificială au devenit mai răspândite.
Shujing He, analist senior în cadrul firmei de consultanță și cercetare Plenum, observă că în China există mai puțină opoziție publică față de AI decât în alte regiuni. Mulți oameni sunt fie favorabili, fie neutri, fie doar curioși în legătură cu tehnologia.
Chiar și persoanele care se tem că vor fi înlocuite ajung adesea să folosească aceleași instrumente pentru a-și crea surse alternative de venit. Cei care au părăsit locurile de muncă tradiționale încearcă să dezvolte mici afaceri sau activități independente bazate pe AI.
Riscurile nu sunt distribuite uniform. Un raport al Organizației Internaționale a Muncii arată că femeile sunt mai expuse pierderii locurilor de muncă din cauza automatizării. Ele sunt mai prezente în activități ușor de automatizat, precum asamblarea componentelor electronice, și rămân subreprezentate în știință și tehnologie.
În industria software și în producția multimedia, presiunea este deosebit de puternică. „Sarcini care necesitau cândva o pregătire specializată pot fi realizate acum de aproape oricine are acces la instrumente AI”, spune He. Angajații ale căror atribuții sunt concentrate într-un singur tip de activitate sunt, în opinia sa, cei mai vulnerabili.
Productivitate mai mare, dar mai puține locuri de muncă
Schimbarea tehnologică are loc într-un moment delicat pentru economia chineză. Ritmul de creștere încetinește, consumul populației rămâne slab, iar incertitudinea legată de locurile de muncă îi face pe oameni mai prudenți cu banii. Problemele sunt amplificate de declinul prelungit al pieței imobiliare, care a redus averea gospodăriilor.
În acest context, inteligența artificială poate crește eficiența companiilor fără să genereze automat un număr similar de noi locuri de muncă. Eswar Prasad, profesor de economie și politici comerciale la Cornell University, avertizează că tehnologia ar putea îmbunătăți productivitatea, dar ar putea accentua dificultățile de pe piața muncii și tensiunile sociale.
Companiile chineze din tehnologie, la fel ca marile grupuri americane, au eliminat sau reorganizat zeci de mii de posturi, în parte ca urmare a introducerii AI. Rata șomajului urban se menține în jurul nivelului de 5%, însă pentru persoanele cu vârste între 16 și 24 de ani, fără studenți, este de aproximativ trei ori mai ridicată.
Există însă și un argument demografic în favoarea automatizării. China îmbătrânește și populația sa se reduce, ceea ce va micșora baza de lucrători disponibili. Până în 2050, țara ar putea ajunge să aibă mai puțin de doi adulți de vârstă activă pentru fiecare pensionar, față de peste 2,5 în Statele Unite, potrivit lui Xuenan Cao, profesor la San Francisco Bay University.
În aceste condiții, roboții și sistemele AI ar putea compensa parțial reducerea forței de muncă. Beneficiul demografic nu elimină însă costurile tranziției pentru angajații ale căror competențe devin mai puțin valoroase înainte ca noi oportunități să apară.
Unii angajați aleg să folosească AI în loc să îl evite
Wang Zhicheng, în vârstă de 32 de ani, a lucrat ca scenarist pentru o companie care produce animații 3D educaționale și exerciții interactive pentru copii. Folosea inteligența artificială pentru brainstorming și verificarea informațiilor, însă compania-mamă a concediat aproximativ jumătate dintre cei 13 scenariști.
Wang a decis să plece și să lucreze pe cont propriu. A înființat un studio care produce cărți ilustrate pentru copii și alte materiale creative.
El spune că AI poate economisi timp, dar textele generate sunt uneori stranii, repetitive și lipsite de coerență. Nivelul de detaliu diferă mult de la un material la altul, iar omul rămâne cel care decide ce idee merită păstrată și dezvoltată.
„Poți trata inteligența artificială ca pe un instrument, la fel ca Microsoft Word”, spune Wang. Pentru el, problema nu este dispariția imediată a rolului uman, ci schimbarea responsabilităților: mașina produce variante, iar omul selectează, verifică și își asumă rezultatul.
În educație, reacția este mai puțin alarmistă. Yang Zheng, profesor de chimie în vârstă de 29 de ani, nu consideră că AI îi amenință direct profesia, chiar dacă elevii folosesc astfel de instrumente pentru teme. Un sistem automat poate răspunde instantaneu și poate gestiona întrebări suplimentare, însă greșește încă frecvent și are nevoie de verificare.
Pentru angajații chinezi, adaptarea la inteligența artificială nu mai este o discuție despre viitor. Pentru unii înseamnă concediere și reconversie, pentru alții o metodă de a-și păstra relevanța sau de a începe o activitate independentă. Economia va beneficia de productivitate mai mare, însă amploarea câștigurilor va depinde de capacitatea pieței muncii de a crea roluri noi pentru cei împinși în afara celor vechi.
