Pe langă această prognoză, analiştii financiari se aşteaptă ca măsură să nu fie însoţită de alte măsuri de gestionare a lichidităţii din piaţă, indicele ROBOR la 3 luni putând să nu fie influenţat şi să se plaseze în continuare în jurul dobânzii cheie.În şedinţa de politică monetară de săptămâna aceasta (7 februarie), banca centrală va creşte probabil rata dobânzii de politică monetară la 2,25%.
“Banca Naţională a României nu poate preveni o continuare a creşterii dobânzilor pe termen scurt, din cauza accelerării rapide a inflaţiei. Inflaţia totală va părăsi intervalul ţintit de 1,5-3,5% în T1 2018 şi ar putea creşte până în preajma nivelului de 5% pe parcursul verii, în timp ce inflaţia de bază (excluzând preţurile volatile şi administrate) va depăşi 4%. Inflaţia ar putea reveni în intervalul ţintit în T4 2018, când creşterile mari de preţuri din T4 2017 – din cauza scumpirii alimentelor şi a măsurilor fiscale – vor fi eliminate din baza de calcul. Anticipăm că inflaţia totală şi cea de bază se vor situa în preajma nivelului de 3% în 2019”, spune Anca Maria Negrescu, economist şef.
Ionuţ Dumitru, economist şef, a precizat că “majorarea ratei inflaţiei la 3,3% la sfârşitul anului 2017 şi saltul puternic pe care se aşteaptă să îl facă inflaţia în prima parte a acestui an determină întărirea politicii monetare şi o majorare cu 0,25% a dobânzii cheie”. Pe aceeaşi linie merge şi Ciprian Dascălu, care apreciază în avans dobânda pe luna ianuarie 2018 la 4,1% (oficial inflaţia pe luna ianuarie se va public ape 10-11 februarie). “Maximul de inflaţie va fi atins probabil în luna martie în acest an când noi ne aşteptăm la o rată a inflaţiei de 4,5%, dar se va tempera pe final de an, ajungând în jurul valorii de 3,1%. Din acest motiv, ne aşteptăm ca BNR să revizuiască în sus previziunile pe inflaţie, chiar dacă pe termen lung, următoarele opt trimestre, nu sunt aşteptate mişcări semnificative”, a precizat Dascălu.
Efectele majorării dobânzii de politică monetară sunt relative limitate pe moment. Astfel, “dacă lichiditatea din piaţă va persista, majorarea dobânzii cheie nu va afecta nivelul indicelui ROBOR. La ultima şedinţă, guvernatorul BNR a spus că va pune în discuţie posibilitatea atragerii de depozite prin operaţiuni REPO la o dobândă de acelaşi nivel cu cel al dobânzii de politică monetară. Acest fapt ar da mai multă consistenţă dobânzii cheie, iar ROBOR ar fi mult mai ancorat la dobânda BNR”, spune Ionuţ Dumitru. De aceeaşi părere este şi Ciprian Dascălu care arată că “o majorare de 0,25% a dobânzii de politică monetară, dar neînsoţită de gestionarea lichidităţilor va păstra nivelul ROBOR la 3 luni în proximitatea dobânzii de politică monetară”.
Analiştii se aşteaptă ca pe parcursul lui 2018, dobânda cheie să fie majorată cu circa un punct procentual, în mai multe etape. Din mai 2015 până în ianuarie 2018, dobânda de politică monetară a stat la 1,75%. În prima şedinţă din acest an, Consiliul de Administraţie al BNR a decis majorarea dobânzii cheie la 2%. Următoarea şedinţă de politică monetară, în care se va analiza şi raportul asupra inflaţiei, este pe 7 februarie 2018.
