Membrii consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României au estimat încetinirea creşterii economiei româneşti în acest an, după o uşoară accelerare în ultimul trimestru din 2016, potrivit minutei ultimei şedinţe de politică monetară, din 6 ianuarie.
“Membrii Consiliului au arătat că noua proiecţie pe termen scurt indică o uşoară accelerare a creşterii în termeni trimestriali a PIB în trimestrul IV 2016, inclusiv în raport cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu, urmată de o oarecare încetinire, implicând, în condiţiile unei decelerări mai pronunţate decât cea anticipată a creşterii economice în trimestrul III 2016, o expansiune relativ mai lentă a gap-ului pozitiv al PIB şi a presiunilor sale inflaţioniste pe orizontul scurt de timp”, arată minuta.
Prima estimare oficială privind evoluţia produsului intern brut (PIB) din trimestrul al patrulea 2016 va fi publicată de către Institutul Naţional de Statistică (INS) la jumătatea lunii februarie.
Vineri, INS a revizuit în uşoară scădere estimările publicate la începutul lunii decembrie privind creşterea produsului intern brut (PIB) din trimestrul a treilea al anului 2016 comparativ cu aceeaşi perioadă din 2015, atât pe serie brută, cât şi ajustată la influenţa factorilor sezonieri.
Datele prezentate vineri arată un avans de doar 4,3%, pe serie brută, faţă de trimestrul al treilea din 2015, comparativ cu 4,4% în prima estimare, şi de 4,5% pe serie ajustată la factorii sezonieri, faţă de 4,6% în estimarea precedentă. Avansul la nouă luni a fost revizuit în scădere la 4,8%, de la 4,9%.
Membrii boardulul BNR au detectat şi câteva semnale pozitive pentru ultimul trimestru al anului trecut.
“S-a remarcat că evoluţiile recente ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată, incluzând-o pe cea a deficitului bugetului general consolidat, sugerează contribuţii importante la creşterea economică din trimestrul IV atât din partea cererii de consum, cât şi din partea investiţiilor”, precizează minuta.
Totuşi, membrii conducerii BNR sunt îngrijoraţi de perspectiva creşterii economice din următoarea perioadă.
“S-a apreciat că riscurile la adresa perspectivei inflaţiei ar putea fi amplificate pe termen mediu de eventuala trenare în continuare a realizării investiţiilor publice şi a reformelor structurale, de natură să afecteze potenţialul de creştere a economiei româneşti, şi să conducă, în asociere cu stimularea prioritară a consumului, la o mai amplă deschidere în perspectivă a gap-ului pozitiv al PIB, dar şi a deficitului de cont curent”, a menţionat minuta publicată vineri.
În privinţa politicii fiscale, membrii board-ului BNR au, deocamdată, mari necunoscute, dar speră că deficitul bugetar va fi menţinut la limita de 3% din PIB.
“S-a apreciat unanim că perspectiva politicii fiscale şi a celei de venituri rămâne incertă până la cunoaşterea caracteristicilor execuţiei bugetare aferente anului 2016, dar mai ales a construcţiei bugetului public pentru anul 2017, care să jaloneze conduita viitoare a acestor politici; unii membri ai Consiliului au reiterat în acest context cerinţele Pactului de Stabilitate şi Creştere şi angajamentele României privind respectarea lor, precum şi alte prevederi legale interne, considerate reale constrângeri la adresa unei mai accentuate relaxări a politicii fiscale”, arată documentul publicat de BNR.
Consiliul de Administraţie al BNR a decis, în 6 ianuarie, să menţină rata dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an, nivel minim istoric, şi ratele rezervelor minime obligatorii (RMO) pentru pasivele în valută la 10% şi pentru pasivele în lei la 8%.
