La nivelul unei gospodării, impactul ar ajunge la 2 euro pe lună. Deşi în teorie pare o idee de viitor, specialiştii spun că, pentru că trăim în România, va fi implementată prost, existând deja un exemplu în acest sens.
Factura de energie electrică a românilor conţine deja o serie de taxe care se duc sub formă de subvenţii către cei care produc energie electrică „verde“, adică din surse regenerabile şi cu emisii reduse de carbon. Este vorba despre „certificatele verzi“ şi „contribuţia pentru cogenerare“, care împreună trec de 10% din valoarea facturii.
La acestea, ministerul Energiei vrea să adauge de la 1 ianuarie 2020 o nouă taxă, prin care doreşte să subvenţioneze în următorii 20 de ani producătorii de energie regenerabilă şi nucleară. Ministerul Energiei intitulează acest mecanism Contractul pentru Diferenţă (CfD), prin care consumatorii vor plăti producătorilor de energie o sumă de bani, în cazul în care preţul energiei scade sub nivelul la care compania îşi poate recupera investiţia, potrivit Agerpres.
Potrivit unui proiect al ministerului Energiei, în fiecare an, consumatorii de energie electrică din România vor plăti în plus circa 400 de milioane de euro în facturi:
125 milioane de euro vor merge către susţinerea proiectelor de energie din surse regenerabile, 215 milioane de euro pentru proiecte nucleare.
La această sumă se vor adăuga subvenţii pentru alte proiecte de producere a energiei cu emisii reduse de carbon, valoare care nu a fost stabilită încă. Mai mult, consumatorii vor suporta în facturi şi o rezervă de lichidităţi pe care va trebui să o creeze OPCOM, administrator al pieţei de energie electrică. Această nouă contribuţie va fi inclusă ca poziţie separată în factura clienţilor finali şi va fi aplicată tuturor consumatorilor de energie electrică din România.
Impactul asupra facturii de curent va fi de circa 2 euro lunar, dacă luăm în considerare un consum mediu de energie electrică al unei locuinţe obişnuite de circa 283 kWh (estimare CEZ).
Expertul în energie Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă a explicat că din punct de vedere teoretic este o măsură bună, pozitivă
Potrivit lui, subvenţionarea acestor sectoare este o măsură liberală, în esenţă, care are un principiu simplu: astăzi investesc în ceea ce voi beneficia mâine.
„Subvenţia, în mod normal, trebuie să fie o investiţie a consumatorilor pentru ceea ce trebuie să fie piaţa de energie peste 20-30 de ani. Astfel, prin această investiţie de astăzi, peste 20-30 de ani să aibă acces la o energie mai ieftină, mai curată faţă de ceea ce există în momentul de faţă”, susţine expertul.
„În acelaşi timp, vreau să mă întorc la faptul că totuşi trăim în România”, spune Dumitru Chisăliţă, pe de altă parte. El susţine că este sceptic că aceşti bani vor merge către proiectele „verzi“ şi nu vor acoperi, de fapt, nişte găuri negre care există astăzi. Expertul în energie dă exemplul taxei de cogenerare, pe care o plătesc de 20 de ani toţi românii şi care ar fi trebuit să susţină producţia simultană de electricitate şi căldură, dar care în prezent reprezintă numai circa 2% din producţia totală de energie electrică.
„A fost un eşec total. După 20 de ani de subvenţionare a cogenerării, noi aproape nu avem deloc cogenerare de înaltă eficienţă. Ce avem este o picătură într-un ocean, ceea ce a demonstrat că de fapt banii ăştia nu s-au dus deloc în astfel de proiecte”, a spus Chisăliţă.
„Mi-e că ne trezim peste alţi 20 de ani că am făcut o investiţie, dar investiţia nu o să se vadă”, a conchis expertul.
Jack Cutişteanu, directorul general al Petprod, companie care se ocupă cu tradingul de energie electrică a declarat pentru ziarul Bursa că nu sunt şanse ca această propunere să se materializeze, argumentând: „Nu găsesc această propunere tocmai fericită şi nu cred că, în următorii doi ani (electorali), cineva îşi va permite să impună o nouă taxă”.
Ministerul Energiei enumeră şi care ar fi proiectele ce ar urma să beneficieze de acest mecanism. În funcţie de necesitatea atingerii ţintelor asumate pentru anul 2030, CfD ar putea fi acordat investitorilor în proiecte de producere de energie din surse regenerabile pentru a stimula producerea în noi instalaţii eoliene terestre şi solare fotovoltaice prevăzute în Proiectul Strategiei Energetice 2019-2030, adică 1,3 GW pentru instalaţii eoliene terestre şi 1.050 MW pentru capacităţi de energie solară fotovoltaică până în anul 2030, se mai arată în proiect.
Totodată, un CfD poate fi acordat pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă (fiecare cu o capacitate de 670 MW net) pentru a stimula realizarea acestui proiect în conformitate cu Proiectul Strategiei Energetice 2019 – 2030. Reactorul 3 ar urma să intre în funcţiune în anul 2030, iar reactorul 4, în anul 2032. De asemenea, s-a presupus o creştere a capacităţii hidro instalate în România, până în anul 2030, de la 6.741MW în 2018 la 7.490 MW în 2030.