Privim consternaţi Raportul de activitate al Curţii de Conturi pe anul 2018. Încălcări flagrante ale legii, salarii grosiere, parfumuri de lux, băuturi rafinate şi tot felul de achiziţii fantasmagorice făcute de angajaţii statului din banii contribuabilului român, îndoit de biruri.
Au fost auditate un număr de 3.620 de instituţii publice şi companii de stat. În urma controalelor efectuate au rezultat prejudicii uriaşe, în valoare de 268 milioane de lei, aproximativ 57 milioane de euro. Majoritatea acestor bani a fost înghiţită de măriri absolut nejustificate ale salariilor, de sporurile şi primele oferite cu o generozitate greu de înţeles, În plus, controlul a depistat multe plăţi făcute în contul unor lucrări sau servicii neexecutate.
În 39 de cazuri, au fost sesizate organele de cercetare penală. Investigaţiile aflate în curs vizează achiziţii fictive efectuate prin falsificarea documentelor justificative, sustragerea unor sume plătite de cetăţeni în contul impozitelor şi taxelor locale, retragerea din trezorerie a unor sume mai mari decât cele care trebuiau achitate, conform statelor de plată şi însuşirea de fonduri din bugetele unor şcoli, în interes personal.
Astfel, la Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Informatică, Bucureşti (ICI) a fost descoperit un prejudiciu în valoare de 2,3 milioane de lei realizat de factorii de decizie prin majorarea ilegală a salariilor conducerii, inclusiv a şefului contabil care a girat tranzacţia şi a unor angajaţi, probabil că prietenii ştiu de ce… Au fost decontate cheltuieli uriaşe de protocol care includeau: „băuturi alcoolice, parfumuri, produse alimentare achiziţionate zilnic (covrigi, pizza, iaurt, banane, pâine, bere, ba chiar şi meniul zilei) “. Între 2015 şi 2017, ICI a fost condus, de directorii generali, prof. Dr. ing. Doina Banciu şi prof. Dr. Decebal Popescu.
La Ministerul Turismului, în perioada în care la conducere s-a aflat pesedistul Bogdan Trif, se atâta în raport că nu au fost respectate „prevederile legale privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice “. 10 persoane cu statut de detaşat în instituţie au primit „drepturi de natură salarială în sumă de 267.000 lei, în plus faţă de nivelul salariului de bază stabilit, aferent funcţiei pe care au fost detaşaţi”. Este absolut odios în condiţiile în care vedem cu toţii că nu se face nimic pentru promovarea şi dezvoltarea acestei resurse uriaşe de care România dispune.
La ANAF, Curtea de Conturi a constatat că aplicaţiile informatice ale Fiscului şi Declaraţia 112 „Declaraţie privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, a impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate”, nu au fost puse în concordanţă cu prevederile legale privind contribuţia la sănătate şi contribuţia la fondul de pensii. De asemenea, s-a constatat că inspectorii antifraudă au întocmit, după ureche, în mai multe cazuri, procese verbale în care au menţionat acte normative care nu puteau fi imputate societăţilor comerciale. În alte cazuri, procesele verbale au fost întocmite „în lipsa reprezentanţilor legali ai unor societăţi comerciale care, între timp, au devenit «firme fantomă»”.
În Raportul Curţii de Conturi se arată limpede: „Referitor la întocmirea actelor de sesizare penală s-au constatat unele situaţii în care actele de sesizare penală au fost întocmite fără ca la fundamentarea acestora să se ţină cont de toate prevederile legale din domeniu”. Pe de altă parte, reiese că ANAF a închis ochii în privinţa unor contribuabili care nu au declarat toate taxele şi nu a făcut verificări în mai multe cazuri sesizate, ignorând reclamaţiile de evaziune şi fraudă fiscală, primite.
În urma auditului efectuat, a reieşit că sub conducerea preşedinţilor ANAF, Mirela Călugăreanu şi Ionuţ Mişa, statul ar fi putut obţine venituri suplimentare, considerabile, dar acestea au rămas doar potenţiale, din cauza deficienţelor constatate în procesul de administrare a veniturilor de către organele fiscale din cadrul ANAF.
Angajaţii Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie, generoşi din fire, mai ales când este vorba de ei înşişi şi-au decontat ajutoare de pensionare şi ore suplimentare, sfidând, pur şi simplu, legea. Aceştia au inclus în buget cheltuieli cu ore suplimentare „peste nevoile reale ale entităţii”. Fondurile astfel alocate se ridică la valoarea 6,5milioane lei, reprezentând 384 de ore suplimentare/persoană/an. În urma unui calcul simplu, reiese că angajaţii ANRE au lucrat peste program, în fiecare zi, aproximativ 2 ore. Harnici anereistii, nu-i aşa?!
Neglijenţa în serviciu, indolenţa sau reaua voinţă au dus la blocarea şi executarea silită a conturilor Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) din cauza neplăţii unor facturi. Numai în cazul facturii pentru Centura Brașovului, care nu a fost plătită la scadenţă, conturile CNAIR au fost executate silit pentru suma de 2,2 milioane lei din care suma de 1,8 milioane a reprezentat cuantumul dobânzilor penalizatoare. În aceste condiţii mai are sens să ne întrebăm de ce nu avem autostrăzi?!
La Secretariatul General al Guvernului a fost găsite două persoane încadrate la Departamentul/Direcţia pentru strategii guvernamentale – Serviciul politici de cooperare cu mediul asociativ, plătite generos, care nu au făcut nimic. Pentru salariile acestora fost plătita ilegal suma de 217 mii lei, reprezentând salarii şi datorii asimilate. În urma controlului efectuat de Curtea de Conturi nu au fost găsite documente care să ateste faptul că cele două persoane ar fi desfăşurat vreo activitate, acestea nefigurând nici în condica de prezenţă, nici în pontaje şi nici în vreun raport de evaluare Până la urmă, ce contează doi oameni în plus pe statul de plată al unei instituţii de o asemenea anvergură? Or fi fost nişte distinse doamne care erau plătite de la Secretariatul General al Guvernului pentru a face cafele, pe unde era nevoie… Numai oamenii răi se leagă de asemenea nimicuri!
La final, una pur românească… În luna decembrie 2018, deci înainte de Crăciun, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a cheltuit 85 mii lei pentru amenajarea spaţiului verde al unuia din sediile sale. Investiţia a fost considerată necesară pentru „a conferi locului o bună vizibilitate în faţa partenerilor europeni cu ocazia diferitelor întâlniri ce urmau a se desfăşura în acel sediu “, în contextul preluării de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene. Frumoasă iniţiativă dar total inutilă în condiţiile în care vegetaţia plantată nu avea cum să reziste şi să germineze în condiţiile climatice ale lunii decembrie. Evident că la numai o lună după eveniment, în ianuarie, locul arăta dezolant şi neîngrijit. Până la urmă este vorba despre aproape 20.000 de euro aruncaţi pe apa sâmbetei pentru un moft de diplomat dâmboviţean.
