În sistemul bancar și în relația acestuia cu clienții, creditele neperformante au ridicat și încă mai ridică o serie de probleme

0
749
credite neperformante

Din fericire, în ciuda multiplelor scandaluri din media și a legilor apărute, relația dintre clienți și bănci tinde către normalizare, o dată cu reducerea masivă a soldului de credite neperformante din sistem.

Spre exemplu, împrumuturile în franci elveţieni, care au dus la cele mai multe „certuri“ între bănci şi clienţi, s-au redus de la un sold de 12 miliarde lei la finele lui 2008 până la 5,4 miliarde lei la sfârşitul anului trecut, iar numărul debitorilor persoane fizice a coborât la 38.519 în decembrie anul trecut de la 110.638 de persoane în 2008, conform datelor Băncii Naţionale (BNR).

Nu mai există risc sistemic din partea creditelor în franci elveţieni, care reprezintă aproximativ 2% din soldul total al împrumuturilor bancare către persoane fizice. Multe dintre aceste credite au fost restructurate sau refinanţate în lei, dar băncile au şi vândut o bună parte către companiile specializate de recuperare creanţe.

Evoluţia creditelor neperformante arată o creştere constantă între 2006, când se situa la 3% din totalul împrumuturilor, şi 2014, când a atins un vârf de 21%. BNR a recomandat, deja, din ce în ce mai insistent reducerea NPL, având în vedere că situaţia era gravă dat fiind procentul foarte mare. Avertismentele BNR au avut efect, iar ponderea NPL din total s-a redus la 14% în 2015 şi la 9,5% în 2016, urmând să scadă şi anul acesta conform informaţiilor care au arătat vânzări semnificative de credite neperformante în primele luni ale anului.

Raportul „Capitalul bancar în România“ realizat de Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR, arată că majoritatea NPL a fost generată, ca valoare, de către persoane juridice, nu persoane fizice, chiar dacă acestea din urmă au fost mai vizibile în spaţiul public. La nivelul lui 2008, dintr-un total de 900 de milioane euro credite restante, 300 de milioane euro se aflau în sarcina populaţiei, iar 600 de milioane de euro în cea a companiilor. În 2012, anul de vârf al restanţelor, companiile erau responsabile pentru împrumuturi cu probleme în valoare de 4,8 miliarde euro, iar populaţia pentru 1,5 miliarde euro, pentru ca în 2016 valoarea să scadă până la 2,3 miliarde euro la companii şi la 600 de milioane de euro, la populaţie.

Citeste si  BNR estimeaza înăsprirea conditiilor de creditare pentru toate tipurile de credite

Principala modalitate de reducere a ponderii NPL a fost prin vânzare a portofoliilor de astfel de credite. Conform expunerilor evidenţiate în afara bilanţului, preţul de vânzare a acestor portofolii a fost în medie între 2008 şi 2016 de 10% din valoarea nominală a creditelor acordate populaţiei. Raportul arată că valoarea minimă la vânzare a fost de 2% în 2009, când s-au externalizat însă puţine împrumuturi neperformante. Vânzările au accelerat din 2015, când raportul indică un preţ de 7% din valoarea portofoliilor, pentru ca anul trecut să urce la 12%.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here