În prezent, în cadrul creditelor prin Prima Casă, a apărut un risc sistemic pentru bănci

0
1552

Riscurile sistemice la adresa băncilor sunt importante pentru economie în ansamblu, drept pentru care sunt contracarate din momentul în care sunt identificate.

Debitorii cu venituri mici raportat la rata lunară (grad de îndatorare de 40-50%) şi locuri de muncă în industrii pro-ciclice care au contractat un credit prin Prima Casă sunt vulnerabili în prezent.

Conform Raportului anual al Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială (CNSM), programul Prima Casă a căpătat o dimensiune sistemică şi a devenit, dintr-un program guvernamental destinat ajutorării persoanelor cu venituri reduse să achiziţioneze o locuinţă, un risc la adresa sistemului bancar autohton. Stocul de împrumuturi acordate prin Prima Casă a ajuns la 31,9 miliarde lei, adică 26% din totalul creditelor acordate populaţiei în martie 2018, iar în fluxul de credit ipotecar a reprezentat 64% în 2016 şi 58% anul trecut.

„Programul Prima Casă a reprezentat principalul pilon de sprijin al pieţei imobiliare după prăbuşirea dramatică cauzată de criza financiară“, explică Iancu Guda, preşedinte al Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România şi lector la Institutul Bancar Român. „Astfel, în perioada 2009 – 2017 au fost intermediate aproximativ 200.000 de tranzacţii prin acest program, cu o valoare totală de circa 34 miliarde lei, în condiţiile în care stocul creditelor ipotecare acordate populaţiei a crescut de la 24 miliarde lei la finalul lui 2009 până la 66 miliarde lei la sfârşitul lui 2017, ajungând deja la 69 miliarde lei la finalul lunii mai 2018“, spune Iancu Guda, care mai arată că „aproximativ 80% (adică 34 miliarde lei din 42 miliarde lei) dintre creditele ipotecare acordate în perioada 2009 – 2017 au fost contractate prin programul Prima Casă“.

Pe parcursul celor nouă ani, programul guvernamental s-a îndepărtat de obiectivul declarat, cel de a oferi dobânzi mici familiilor cu venit scăzut, iar în ultimii ani persoane cu venituri mari, capabile să plătească un avans mai mare decât cel minim impus au contractat credite speculative pentru a beneficia de condiţii de finanţare reduse.

Iancu Guda arată că riscul sistemic derivă din valoarea garanţiilor acordate în prezent. „Dacă o treime dintre aceste credite intră în restanţă, contravaloarea garanţiilor executate este inclusă în deficitul fiscal, ceea ce duce la creşterea acestuia cu până la 10 miliarde lei şi devine foarte greu de finanţat pentru statul român“.

În acelaşi timp si costul de finanţare al statului român a crescut în ultima perioadă, explică Iancu Guda, dând ca exemplu dobânda medie pentru obligaţiunile de stat cu maturitate de un an care a urcat până la 2,97% în iunie, de la o medie de 0,67% în urmă cu un an.

În raportul CNSM apare un risc sistemic şi ca urmare a valorii creditului raportată la valoarea imobilului (LTV – loan to value), de până la 95%, ceea ce poate genera vulnerabilităţi în eventualitatea unor ajustări viitoare. Mai mult decât atât, programul a căpătat un caracter prociclic în ultimii ani, stimulând creditarea într-un segment care are acum o dinamică importantă.

Suprastimularea cererii de locuinţe prin Prima Casă reprezintă un risc prin faptul că duce la preţuri mai mari pentru imobile şi creşte expunerea statului faţă de sectorul bancar. „Programul a susţinut alimentarea unei bule imobiliare în condiţiile în care consider că preţul mediu pe metru pătrat este supraevaluat cu 20%-25% pentru locuinţele vechi (cu peste 30 de ani de la momentul construcţiei) şi cu aproape 30%-35% pentru locuinţele rezidenţiale construite în prezent“, spune Guda.

Pe de o parte există un deficit de ofertă, cu doar 23.000 de locuinţe livrate în prima jumătate a anului, cu 5% mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului anterior, iar pe de altă parte există un exces de cerere, cu venituri în urcare pentru populaţie şi dobânzi încă mici pentru credite. „Astfel, preţul mediu pentru un apartament a crescut în marile oraşe cu aproape 30% în ultimii trei ani şi cred că suntem într-o bulă imobiliară care nu mai poate continua mai mult de 1-2 ani“, arată preşedintele AAFBR.

În prezent există şi problema supra-îndatorării debitorilor după ce acest nivel a crescut considerabil, o treime dintre cei care au contractat un credit în ultimul an având un grad de îndatorare de peste 55%, conform raportului CNSM. Și îndatorarea totală a populaţiei a fost în creştere anul trecut, avansând cu 8,1% pe fondul majorării creditării bancare cu 7,5%. Numărul de credite acordate în 2017 a fost mai mic decât cele din 2016, dar valoarea mediană a unui împrumut, indiferent de destinaţia acestuia, s-a majorat cu 12%, dintre care cea a unui credit de consum a urcat cu 15%.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here