Criza din energie începută anul trecut ne-a făcut pe toți să ne uităm mai atent la companiile strategice ale statului român și modul în care ele i-ar putea proteja pe români și afacerile lor, în fața exploziei prețurilor la energie. Fiind evident faptul că, în cazul unor asemenea „șocuri”, intervenția statului poate salva capitalul național de la faliment și pe români de la sărăcie.
Și statul a intervenit! Incompetent și ineficient cum ne-a obișnuit, de peste 30 de ani. Pentru că în loc să intre direct în piață și să țină prețul la un nivel acceptabil, prin companiile pe care le controlează, guvernul a ales să compenseze facturile din bugetul de stat, asigurând din bani publici profiturile speculanților de pe bursa de energie.
Acesta este doar primul episod, privirea de ansamblu, a ultimului mare tun din industria energetică românească.
Hidroelectrica vs. Electrica: păcăleală vs. căpușare politică
„Perla coroanei” din energie, Hidroelectrica SA a fost în prim planul agendei publice, în ultima perioadă, pentru prețurile sale foarte bune la energie electrică, lăudată în prime-time de prim-miniștri, miniștri sau alți decidenți politici. O diversiune de zile mari, astfel încât să fie distrasă atenția de la adevărata soluție care putea fi salvatoare în această criză.
Pentru că oricât de atrăgător ar fi prețul curentului electric la Hidroelectrica SA, de aproximativ 0,25 lei pe KWh, de el nu se bucură decât 100.000 de mii de români, restul fiind nevoiți să aștepte cu lunile ca să poată semna contractele cu această companie, intrată de curând ca furnizor final de energie. În comparație cu cei peste 3,5 milioane de clienți ai Electrica Furnizare SA, practic, Hidroelectrica nu există. Însă în loc să se analizeze modalitățile prin care puteau fi reduse 3,5 milioane de facturi direct la sursă, întreaga atenție s-a mutat diversionist pe o companie care vindea ieftin, dar la care nu ajungea nimeni. Sau pe vorba românului: unde fu voință, nu fu putință (Hidroelectrica SA) și unde fu putință, nu fu voință (Electrica SA). Din simplul motiv că la Electrica SA s-a abonat noua generație a „băieților deștepți” din energie.
Să nu uităm că și Hidroelectrica, nu cu mulți ani în urmă, era în pragul falimentului din cauza unor firme abonate la contracte de energie ieftină pe care o vindeau ulterior mult mai scump românilor. Modelul de atunci a fost preluat la indigo, doar că pe dos. Electrica Furnizare SA cumpără curent electric scump și îl vinde ieftin noilor „băieților deștepți” din energie. Totul sub patronajul lui Virgil Popescu. Ministrul Energiei care a făcut posibilă liberalizarea pieței, pentru ca prețurile să crească exponențial și profiturile speculanților cu miliarde. Același Virgil Popescu care vrea să politizeze total Electrica SA, pentru că specialiștii din conducere și-au dat demisia în bloc, când au realizat că politicul vrea să falimenteze acest ultim colos strategic al statului român.
Ca să înțelegem exact tabloul acestui ultim mare tun, trebuie explicat că Electrica SA este o companie de stat în care statul român deține 48,8% din acțiuni și pe care o controlează prin Ministerul Energiei, întrucât nu există un acționar majoritar monolit (vezi cazul OMV Petrom), celelalte aproximativ 51,2% din acțiuni fiind deținute de peste 30.000 de acționari dispersați în toată lumea.
Electrica SA este firma mamă pentru Electrica Furnizare SA, Distribuție Energie Electrică România SA și Filiala de Întreținere și Servicii Energetice Electrica Serv SA, la toate fiind acționar cu peste 99%.
De la profit 387 milioane lei la pierderi de 552,8 milioane lei
În numai cele șase luni din a doua jumătate a anului 2021, în care prețurile la energie au luat-o în sus, s-a topit tot profitul de 387 milioane lei al Electrica SA din anul anterior, ajungând la o pierdere de peste jumătate de miliard de lei și prognozând un dezastru iminent pentru anul 2022, dacă nu se întâmplă vreo minune.
Și o minune e pe cale să se întâmple, doar că nu pentru români, ci pentru clientela politică, care va prelua controlul total al companiei, după ce Virgil Popescu îl va propune pe șeful său de cabinet, penelistul Cristian Boșoancă, director general la Electrica SA, ultima redută în calea politizării, filialele acesteia fiind deja sub controlul politrucilor.
260 lei/ MWh pentru Kaufland și Lidl, 747 lei/MWh pentru români
Și care Boșoancă îl va mandata pe „subalternul” său, Dumitru Meșca (fost consilier județean la CJ Prahova, rudă cu Sebastian Ghiță), și care este de ceva vreme directorul general al Electrica Furnizare SA, să păstreze contractele extrem de avantajoase pentru anumite firme, în timp ce românii sunt puși să plătească prețuri de 3-4 ori mai mari. Un exemplu scandalos este cel al contractelor semnate de Electrica Furnizare SA cu Lidl și Kaufland care au primit curent electric la prețul de 260,52 lei pe MWh pentru tot anul 2021, în timp ce clienții casnici au primit în aprilie 2021 următoarele oferte de contract:
Concurențială Stabil 30 – cu 747 de lei pe MWh;
Concurențială 3 în 1 – 822 de lei pe MWh;
Serviciu Universal – 761 de lei pe MWh.
Prețuri de trei ori mai mari și păcăleală de trei ori
Un alt preț preferențial este de 238,21 lei/MWh dat de compania statului român pentru Parcul Industrial Sibiu SA, firmă controlată de influentul Eugen Iordănescu, un om cu puternice conexiuni politice, fost șef al Camerei de Comerț Sibiu, reținut de curând pentru 24 de ore și cercetat într-un dosar penal fiind suspect de trafic de influență și dare de mită.
Exemplele pot continua până se umple pierderea de 552,8 milioane de lei din anul 2021, care acoperă contractele preferențiale de care s-au bucurat clienții „speciali”, care au primit energie electrică la prețuri mult mai mici decât restul românilor.
Și care români au fost păcăliți de trei ori: o dată cu prețuri foarte mari la energie, apoi cu compensarea facturilor din bugetul de stat și nu în ultimul rând prin căpușarea firmelor statului din grupul Electrica SA.
Pe final, la mărunțișuri, trebuie menționat și contractul cu grupul Zipper, semnat „la insistența managementului”, de către Electrica Furnizare SA, de „numai” 20 de milioane de euro pentru tipărire și distribuire facturi, într-o epocă în care acest serviciu ar putea fi rezolvat pe mobil sau e-mail, la costuri infinit mai mici.
Electrica Serv, terenuri de milioane
La filiala Electrica Serv a fost instalat director general Florian Velicu, o persoană fără pregătire și fără experiență în domeniu. Funcția i-a revenit în calitate de secretar general al PNL Giurgiu și apropiat al eurodeputatului Dan Motreanu, președintele PNL Giurgiu.
Din cauza modului în care este condusă, Electrica Serv se află în pragul insolvenței, deznodământ pe care îl așteaptă cu nerăbdare „favoriții sistemului” pentru a se putea înfrupta din terenurile extrem de valoroase ale companiei. Câteva dintre exemple fiind cel de la Snagov, unde Electrica Serv deține parcela cu cea mai mare deschidere la lac în zona Comitetul Olimpic sau la Sibiu, unde se află un teren în zona de dezvoltare a celor mai noi mall-uri și centre comerciale sau în București, unde toții ochii sunt ațintiți pe terenul de lângă Parcul Carol.
Dar până la falimentul iminent, Electrica Serv mai poate fi mulsă prin contracte de lucrări primite „pe direct” de la sora sa Distribuție Energie Electrică România SA și care sunt prestate foarte prost sau deloc. Dar plătite gras, uneori și suplimentar. Un exemplu este contractul de peste 5 milioane de lei pentru modernizarea, securizarea și sistematizarea branșamentelor din Brașov, prestat de Electrica Serv, despre care un angajat al companiei relata: „Pe toată durata lucrărilor de la Brașov și mai accentuat în anul 2020, am fost în situația în care în momentul în care se aproba deplasarea personalului acolo (generând costuri mari cu diurna și cazarea), nu aveam materiale, iar în momentul în care se aproba achiziția de materiale, nu se mai aproba deplasarea. Achiziția materialelor se făcea fracționat, când aveam cabluri, nu aveam echipamentele, când aveam echipamentele, nu aveam cabluri”.
De partea cealaltă a contractului de la Brașov, la Distribuție Energie Electrică România SA, adică firma statului care plătea, s-a constatat decontarea unor materiale şi lucrări suplimentare celor identificate pe teren, în valoare de peste 500.000 lei. Întâmplător sau nu, dar pare fix 10% din totalul contractului, sau fix comisionul standard al corupției românești.
Împrumutul de 1,5 miliarde lei, lovitura de grație
În tot acest scenariu bine planificat de falimentare a Electrica SA, pentru ca schema să se întâmple repede și eficient, nu se mai practică tăierea la fier vechi ca în anii ’90, ci se apelează la mijloace moderne, adică împrumuturi de la bănci, garanții și achiziții strategice. Astfel, Electrica Furnizare SA intenționează contracteze anul acesta împrumuturi bancare suplimentare pe termen scurt pentru finanțarea activității curente în valoare de până la 1,5 miliarde lei, motivele fiind scumpirea galopantă a energiei electrice pe piețele angro, de unde compania achiziționează curent pentru clienții săi finali, precum și criza de lichiditate generată de aplicarea măsurilor guvernamentale de plafonare a prețului și compensare a facturilor, după cum relatează cei de la profit.ro.
Doar că acest împrumut uriaș nu poate fi contractat doar de către Electrica Furnizare SA care are o valoare contabilă a tuturor activelor de 1,4 miliarde lei, ci trebuie garantat de compania mamă, Electrica SA, care deține în portofoliu și alte companii cu active extrem de valoroase evocate mai sus și care vor fi scoase la mezat, atunci când Electrica Furnizare SA nu va putea achita împrumutul.
În tot acest context, apare știrea că Hidroelectrica SA se pregătește să cumpere una sau mai multe firme de furnizare de energie electrică și se închide, astfel, cercul ultimului mare tun din energie.
Schema falimentării Electrica SA
Pe scurt, scenariul este cam așa: Electrica Furnizare SA este căpușată de „băieții deștepți” și înregistrează pierderi uriașe în doar câteva luni, după care contractează un împrumut garantat de firma mamă Electrica SA. Apoi, nu poate achita împrumutul și tot colosul strategic al statului este falimentat. Ca să se închidă gura opiniei publice și a celor 3,5 milioane de clienți ai companiei, dar, mai important, să se piardă urma contractelor preferențiale ale „băieților deștepți” care au dus la pierderi și implicit faliment, Electrica Furnizare SA (sursa problemelor), este achiziționată de o altă companie a statului, Hidroelectrica SA.
Și se pune batista pe țambal, așa cum s-a întâmplat în toate marile tunuri date companiilor de stat, în care fiecare jucător politic și-a primit partea. Adică fix cum se întâmplă acum cu Electrica SA. Nume, prenume și funcții, într-un episod următor.
