În goana după putere şi bani, Gabriela Firea vrea să pună mâna pe terenul de la Romexpo, pe cel de lângă Biblioteca Națională, pe blocul „Rosenthal”. Deocamdată

0
850
Firea Gabriela Pandele - 4 minciuni in 2 minute

Prin planurile sale fantasmagorice,Primarul general al Capitalei intră în forță în afaceri imobiliare. Gabriela Firea cere Guvernului să transfere două terenuri imense municipalității. Unul dintre ele se află lângă Biblioteca Națională, altul la Romexpo. Scopul declarat al „achizițiilor” este de a investi în centre multifuncționale de cultură, sport și agrement. Edilul vrea să dețină și imobilul din Calea Victoriei 22, cunoscut bucureștenilor ca „blocul Rosenthal”. Clădirea se află în stare avansată de degradare, dar Primăria Capitalei vrea să o folosească pentru „proiecte de interes local”.

 Gabriela Firea a șters cu buretele proiectele predecesorului său Sorin Oprescu de a dezvolta un „Cartier al Justiției” și vrea să construiască lângă Biblioteca Națională proiectul „Esplanada”, care va conține spații administrative, de birouri și un centru de afaceri. În plus, municipalitatea anunță și investiții culturale, amenajarea unei zone verzi, de agrement și parcări. Suprafața solicitată este de peste 100.000 de metri pătrați și are o valoare de piață de peste 100 milioane euro. În prezent, acest teren se află în proprietatea publică a statului și în administrarea Ministerului Dezvoltării. Dacă Guvernul îi va face pe plac primăriței, terenul va fi încadrat în domeniu public al Municipiului București și va trece în administrarea Consiliului General. Pe această suprafață s-au identificat însă mai multe situații juridice: terenuri notificate în baza legilor proprietății, terenuri deja restituite în natură, suprafețe care sunt încă pe rolul instanțelor și altele nerevendicate. Doar 4.640 mp au fost deja cumpăraţi de municipalitate prin contracte de vânzare/cumpărare. În vreme ce 12 proprietari, printre care și fostul fotbalist Gică Popescu, care deține circa 1.000 de metri pătrați, așteaptă să fie despăgubiți sau au cerut autorizații de construire. Toate aceste situații sunt însă tratate de-a valma de către Primărie, disprețul primăriței față de proprietari nefiind o noutate pentru bucureșteni.

Anul trecut Primăria Capitalei a încheiat un protocol cu Camera de Comerț și Industrie a României, cea care administrează Romexpo, prin care municipalitatea avea dreptul să organizeze evenimente „de interes public local”. După doar câteva luni și invocând protocolul, Firea cere Guvernului administrarea terenului de la Romexpo. Potrivit extrasului de carte funciară, acesta se află în proprietatea publică a statului, SC Romexpo SA având doar drept de proprietate asupra construcțiilor, dreptul de administrare al terenului fiind al RA-APPS – SAIFI. Camera de Comerț și Industrie a României este beneficiarul pavilionului expozițional din 1962 și este principalul acționar al Romexpo, înființată în 1991. În 2010, Guvernul a transferat terenurile Romexpo către RA-APPS, societatea ajungând să plătească chirie statului. În discursul dinaintea ședinței de Consiliu General, Firea a anunțat că vrea să intervină în interiorul pavilionului central, pe care îl va amenaja astfel încât să se poată organiza concerte și alte activități. Numai că acesta este proprietatea privată a Camerei de Comerț și Industrie a României.

Blocul Rosenthal se află în București, pe Calea Victoriei 22-24, lângă Pasajul Vilacrosse. Clădirea a fost construită de Banca Națională a României (BNR) în locul fostului magazin de lux cu porțelanuri fine numit „Rosenthal”, de unde și denumirea populară a locului.

Înaintea celui de-al Doilea Război Mondial, BNR a decis să contribuie la bunăstarea propriilor angajați și a construit imobilul pe un teren de 2.700 metri pătrați, cu aproximativ 35 milioane lei. Destinația era clară: „Casa de pensiuni, împrumuturi și ajutoare a funcționarilor BNR”. Lucrările au fost supravegheate de arhitectul-șef al băncii centrale, Radu Dudescu. Tot el a pus aici bazele „Asociației culturale și sportive a funcționarilor BNR”, unde organiza cursuri gratuite de limbi străine, excursii în afara Bucureștiului și punea bancherii să facă sport. Blocul are un subsol pe două niveluri, cinci etaje de birouri, o sală de conferințe la etajul 6, una de sport, cu anexele necesare, la etajul 7 și un bufet la etajul 8.

Parterul era rezervat spațiilor comerciale oferite spre închiriere. Este prima clădire construită cu prăvăliile retrase de la stradă, lucru care permitea pietonilor să circule pe sub arcade, adăpostiți de ploaie sau feriți de căldură.

În perioada comunistă aici se vindeau verighete de aur bucureștenilor. După anii ‚90, clădirea a fost abandonată, iar arcadele acesteia au devenit toalete publice. Acum este pe lista monumentelor istorice. În 2012, construcția a fost expertizată tehnic și din nou abandonată.

În prezent, clădirea este vandalizată, fiind un focar de infecție, iar subsolul este inundat. La primul nivel al subsolului sunt fisuri verticale. Rampele și scara principală sunt și ele fisurate, pereții distruși, existând pericol de prăbușire. După consolidarea imobilului, acesta va fi folosit „în interes local”, se spune în hotărârea de Consiliu General.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here