Datele Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Apărării, arată că pensiile militare încasate de pensionarii din Apărare au costat bugetul de stat peste 297,39 milioane de euro în primul semestru al acestui an,
Pensiile militare sunt plătite doar de la bugetul de stat, adică din banii colectaţi din taxele şi impozitele plătite la stat de contribuabili.
Aproape 79.000 de oameni încasează pensie militară plătită de la Casa de Pensii Sectorială a MApN.
“În evidenţa Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Apărării Naţionale se găsesc 78.932 de beneficiari de drepturi de pensii şi alte drepturi sociale, dintre care 78.803 de persoane beneficiază de pensii militare de stat: pensie de serviciu, pensie de invaliditate şi pensie de urmaş, iar 129 de persoane beneficiază de alte drepturi de asigurări sociale – nu au pensii”, au spus oficialii Casei de Pensii Sectoriale a MApN.
Pensiile militare se plătesc doar din bugetul de stat, adică din taxele şi impozitele tuturor contribuabililor.
„Pensiile militare de stat se plătesc de la bugetul de stat. Casa de Pensii Sectorială a MApN nu primeşte bani de la bugetul asigurărilor sociale sau din alte surse de finanţare”, au mai spus reprezentanţii instituţiei.
Militarii aflaţi în activitate contribuie la bugetul de stat prin plata unei cote de contribuţie individuală, de 10,5% din solda lunară brută/salariul lunar brut.
Militarii aflaţi în activitate nu plătesc contribuţia de asigurări sociale, ci o contribuţie individuală la bugetul de stat, de 10,5% din salariul/solda brută lunară.
Cota de contribuţie individuală la bugetul de stat este egală cu cota de contribuţie individuală de asigurări sociale.
Baza lunară de calcul al contribuţiei individuale o reprezintă solda lunară brută/salariul lunar brut, se arată în Legea pensiilor militare, în vigoare.
„Cota de contribuţie individuală la bugetul de stat este egală cu cota de contribuţie individuală de asigurări sociale, respectiv 10,5%, iar baza lunară de calcul al contribuţiei individuale o reprezintă solda lunară brută/salariul lunar brut. Dacă aceasta este mai mare decât valoarea a de cinci ori câştigul salarial mediu brut, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, contribuţie individuală la bugetul de stat se calculează în limita acestui plafon. Contribuţia individuală la bugetul de stat este suportată de toate categoriile de personal militar în activitate, iar pensionarilor militari nu li se reţine această contribuţie”, a explicat colonelul Constantin Luca, directorul Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Apărării Naţionale.
Contribuabilii au virat – prin taxele şi impozitele plătite la stat – peste 297,39 de milioane de euro în primele şase luni ale acestui an pentru plata pensiilor militare ale pensionarilor din Apărare.
Concret, 1,349 miliarde de lei s-au plătit de la bugetul de stat pentru pensiile militare aflate în plată la Casa de Pensii Sectorială a MApN, potrivit informaţiilor comunicate de instituţie .
Iată defalcat câţi bani s-au plătit pentru pensiile militare de la bugetul de stat, în primul semestru al acestui an, potrivit informaţiilor comunicate de Casa de Pensii Sectorială a MApN :
- 264 de milioane lei – în ianuarie;
- 287 de milioane de lei – în februarie;
- 265 de milioane de lei – în martie;
- 266 de milioane de lei – în aprilie;
- 267 de milioane de lei – în luna mai;
- 270 de milioane lei – în iunie.
Au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă militarii care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
- au împlinit 60 de ani, adică vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă.
- au vechime efectivă de cel puţin 25 de ani, din care cel puţin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu.
Cum se stabileşte cuantumul pensiei de serviciu pe care o primesc militarii. Explicaţii
Colonelul Constantin Luca, directorul Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Apărării Naţionale, a precizat cum se stabileşte în prezent cuantumul pensiei de serviciu.
Pentru militarii cu vechime cumulată de cel puţin 25 de ani, cuantumul pensiei de serviciu se determină în procent de 65% din baza de calcul. Baza de calcul este reprezentată de media soldelor/salariilor lunare brute care au fost realizate la funcţia de bază în şase luni consecutive, din ultimii cinci ani de activitate,actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie. Pentru fiecare an care depăşeşte 25 de ani de vechime cumulată, se adaugă câte 1% din baza de calcul.
“Vă informăm că în conformitate cu prevederile Legii nr. 223 din 2015 privind pensiile militare de stat, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57 din 2015, cuantumul pensiei de serviciu se determină în procent de 65% din baza de calcul, pentru o vechime cumulată de cel puţin 25 de ani. Baza de calcul este media soldelor/salariilor lunare brute care au fost realizate la funcţia de bază în şase luni consecutive, din ultimii cinci ani de activitate, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie. Militarii cu vechime cumulată de cel puţin 25 de ani beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul prevăzută la articolul 28 din Legea nr. 223 din 2015, cu modificările şi completările ulterioare, iar pentru fiecare an care depăşeşte această vechime se adaugă câte 1% din baza de calcul”, a mai spus colonelul Constantin Luca, directorul Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Apărării Naţionale.
De pensie de serviciu beneficiază şi militarii cu vechime cumulată de maximum 25 de ani, însă în cazul lor, pentru fiecare an care lipseşte din această vechime, cuantumul pensiei este diminuat cu 1% din baza de calcul prevăzută la articolul 28 din Legea nr. 223 din 2015, cu modificările şi completările ulterioare, a adăugat oficialul MApN.
Pensia stabilită, recalculată şi actualizată în condiţiile Legii nr. 223 din 2015, cu modificările şi completările ulterioare, nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul.
La cuantumul astfel obţinut, în funcţie de ordinul “Meritul militar” deţinut, se adaugă un spor de 10%, 15% sau 20%, prevăzut la articolul 11, alineatul 3 din Legea nr. 80 din 1995 privind Statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, ne-a mai spus colonelul Constantin Luca, directorul Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Apărării Naţionale.
Lia Olguţa Vasilescu a declarat că până la sfârşitul acestei săptămâni va emite o Ordonanţă de Urgenţă prin care pensiile speciale ale MApN, MAI şi SRI nu se vor mai actualiza în raport cu salariile celor aflaţi în activitate, ci vor creşte doar în funcţie de rata inflaţiei. Ordonanţa de Guvern ar urma să intre în vigoare în jur de 15 septembrie.
În prezent, pensiile militare sunt mai mari decât salariile pe care le-au avut beneficiarii, datorită unei prevederi de lege care spune că pensiile militare cresc în raport cu majorările salariale ale celor încadraţi în funcţiile din care s-au pensionat beneficiarii de pensii speciale.
“Foarte mulţi dintre cei care sunt în sistem la ora actuală preferă să plece la o vârstă foarte mică în pensie, se întâmplă chiar şi la 40 de ani, pentru că aşa cum arată legislaţia la ora actuală poţi ieşi cu o pensie de 120% faţă de salariu, după care se actualizează pensia respectivă în funcţie de creşterile salariale pe care le au cei care sunt activi. Se ia 85% din brut şi se adaugă sporurile şi iese cu mai mult decât are netul la pensie. (..) Pensia se actualizează întotdeauna în funcţie de cei care sunt activi. Asta înseamnă că, dacă anul viitor vom creşte salariile cu 25%, şi le vom creşte, fără niciun fel de dubii, în 2019 vor fi iarăşi creşteri salariale de 25%, li se actualizează pensiile cu 25% sau cu cât cresc salariile celor care sunt în activitate”, a explicat Olguţa Vasilescu.
Anomalia pensiilor militare: articolul nr. 60 din Legea pensiilor militare prevede creşterea pensiilor ori de câte ori se majorează salariile militarilor aflaţi în activitate.
În prezent, pensiile militare sunt mai mari decât salariile pe care le-au avut beneficiarii, datorită prevederii articolului nr. 60 din Legea nr. 223 din 2015, care spune că pensiile militare cresc în raport cu majorările salariale ale celor încadraţi în funcţiile din care s-au pensionat beneficiarii de pensii speciale.
