Analiștii financiari susțin că sunt foarte mulți bani disponibili, dar fie nu sunt proiecte, fie Guvernul i-a pus pe fugă.
Desele modificări anunțate la Codul Fiscal în acest an, propunerile legislative aruncate în piață, apoi trecute la „discutate și uitate” i-au făcut pe unii investitori să se gândească bine dacă mai merită să își riște banii în România. La asta se adaugă lipsa proiectelor mari de investiții în sectorul privat și public, dar și deficitul de forță de muncă specializată, reclamat de patroni tot mai des în ultimul timp.
Astfel, nivelul investițiilor străine directe în primele șapte luni ale acestui an a scăzut cu 17,22% față de perioada similară a anului trecut, potrivit datelor publicate ieri de BNR. Asta înseamnă mai puțin cu aproape 500 milioane de euro. „Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 2,369 miliarde de euro (comparativ cu 2,862 miliarde de euro în perioada ianuarie-iulie 2016), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 2,436 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 67 milioane euro”, a arătat BNR.
Senatorul liberal Florin Cîțu a declarat că scăderea investițiilor străine este efectul imprevizibilității Codului Fiscal, dar și al nivelului redus al cheltuielilor publice. „Impredictibilitatea Codului Fiscal și lipsa forței de muncă sunt principalele piedici, în condițiile în care există atâtea alte oportunități în jur”, a spus senatorul, de profesie economist. În plus, investitorii reacționează la atacurile publice la adresa unor sectoare, cum e cel bancar. „Sunt companii care îmi spun că devine tot mai complicat și nu merită bătaia de cap”, a punctat Cîțu.
Matei Păun, managing director la BAC Investment Bank, a declarat că cea mai mare problemă este lipsa oportunităților de investiții, mai degrabă decât lipsa banilor. „Investitorii sunt în căutare de oportunități, dar sunt mai mulți bani decât oportunități. În fiecare săptămână suntem contactați de fonduri de investiții mari care vor să investească de la 50-100 milioane de euro în sus și nu ai ce să le arăți. Asta pentru că micii antreprenori au rămas mici, iar liderii de piață sunt multinaționale, care nu au nevoie de investiții. Nu avem campioni locali, iar ăsta e un mare impediment și e rezultatul muncii multor guvernări”, a spus Matei Păun. Potrivit acestuia, există foarte mulți bani disponibili, dar nu au unde să se ducă. „Proiectele mari în sectorul privat și public lipsesc și, ca atare, nu avem cum să atragem banii respectivi, ei existând”, a subliniat bancherul de investiții.
Raportul realizat de Consiliul Investitorilor Străini si publicat în acest an arată că performanțele scăzute ale României în atragerea investițiilor străine directe (ISD) au mai multe surse. O primă cauză o reprezintă lipsa unui document strategic care să se refere în mod concret la stimularea ISD. „Lipsa sectoarelor strategice de atragere a investițiilor este o altă sursă de incertitudine pentru investitori, cărora nu le rămâne decât să ia decizia de investire pe bază de fler”, se mai arată în documentul menționat. De asemenea, a treia cauză ține de eficiența scăzută a agențiilor românești de atragere a investițiilor.
Numărul firmelor cu capital străin nou-înființate a crescut în primul semestru din acest an cu 9,34%, comparativ cu perioada similară a anului precedent, la 2.938 unități, reiese din datele Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC), citate de Agerpres. Cele 2.948 de societăți noi aveau un capital social subscris în sumă totală de peste 18,1 milioane dolari, în scădere cu 7,72% comparativ cu ianuarie-iunie 2016. În perioada 1991-2016, au fost înființate 209.814 societăți cu participare străină la capital, valoarea totală a capitalului social subscris depășind 44,8 miliarde de euro. Din cele 209.814 firme, 43.627 firme au capital italian, dar cea mai mare valoare a capitalului social este a societăților olandeze, respectiv 8,71 miliarde euro, în aproximativ 4.919 firme.
