Ca semnal, aceste cifre arată că cererea internă a crescut foarte repede, fiind stimulată de măsurile fiscale din 2015, și că aceasta nu este satisfăcută de oferta internă de mărfuri și servicii. Per ansamblu, scăderea taxelor și creșterea salariilor a lăsat oamenilor un venit disponibil mai mare, care a fost îndreptat spre consum.
În plus, 2016 si 2017 sunt anii în care mulți și-au terminat sau își termină de achitat creditele de nevoi personale luate în 2006-2007, când a fost boom pe piață. Aceste credite au fost acordate în general pe 10 ani.
Măsurile care stimulează consumul fără o creștere corespunzătoare a volumului de mărfuri și servicii de pe piața internă conduc la deficit de balanță pentru ca acoperirea cererii mai mari se face din import.
Deocamdată, situația nu este de natură să creeze probleme atâta timp cât acest deficit este finanțat autonom, pe calea investițiilor directe. Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 4,081 milioane euro, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 3,899 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 182 milioane euro.
Însă, ritmul puternic de accentuare a deficitului de cont curent reprezintă un semnal de alarmă în condițiile unei scăderi, stagnări sau creșteri mici a investițiilor.
Finanțarea deficitului înseamnă împrumuturi. Este o întreagă discuție de la ce ponder în PIB al deficitului de cont curent devine periculos. În general atunci cand creșterea de deficit vine într-o perioadă când dobanda de pe piețe este în crestere situația nu este convenabilă pentru statul român.
La ultima licitație pentru atragere de fonduri, Finanțele au luat cu împrumut 800 milioane lei prin vânzarea de certificate de trezorerie scadente la 16 august 2017, în linie cu programul anunţat, pentru care băncile vor primi un randament mediu anual de 0,56%, în scădere faţă de licitaţia precedentă pentru o scadenţă similară.
Opt bănci participante la licitaţie au oferit 2,64 miliarde lei, de peste trei ori peste valoarea anunţată a licitaţiei. Certificatele de trezorerie nu au dobândă, randamentul fiind calculat ca diferenţă între preţul de vânzare, mai mic decât valoarea nominală, şi valoarea pe care statul o va plăti la scadenţă, care este chiar valoarea nominală.
În 19 decembrie 2016, Ministerul Finanţelor a plasat certificate de trezorerie pe cinci luni la un randament mediu anual de 0,76%. La licitaţia de luni, Ministerul Finanţelor a reuşit plasarea titlurilor de stat la o dobânda medie de 0,56% pe an, randamentul maxim acceptat fiind de 0,57% pe an. Certificatele de trezorerie sunt împrumuturi pe termen scurt şi foarte scurt, de maximum un an.
Însă, la începutul acesti luni, statul a vândut obligaţiuni de stat în valoare de 323,65 milioane lei, scadente la 19 decembrie 2022, uşor peste suma programată, pentru care băncile vor primi un randament mediu anual de 3,30%, peste nivelul din licitaţia precedentă pentru aceeaşi scadenţă.
Obligaţiunile emise de către stat au o rată a cuponului de 3,5% iar în urma licitației randamentul maxim oferit de către stat a fost de 3,31%, iar cel mediu, de 3,30% pe an.
La licitația care a avut loc la mijlocul lunii trecute, pentru obligațiunile de stat, cu scadența în 19 decembrie 2022, Finanțele au reușit să adune de la bănci 775,4 milioane de lei, la un randamant mediu de 3,14% pe an, apropiat de costul din decembrie.
Înainte de această operațiune, Finanţele au decis să respingă toate ofertele băncilor pentru că au ceurt dobânzi considerate prea mari. Instituția a dorit să vândă obligaţiuni de 600 milioane lei scadente în 25 februarie 2019.
Conform unor date prezentate de Deutsche Bank, prima de risc a României, care se calculează direct la costul creditului guvernamental, a crescut de la 1,3%, valoare înregistrată la data de 26 ianuarie, la 1,6% în data de 2 februarie. România a ajuns la un ”spread CDS” de 97 puncte bază sau 0,97%. Asta înseamnă că la 1 miliard de euro împrumutaţi, costurile cresc cu 3 milioane de euro.
Creșterea deficitului de cont curent este unul dintre riscurile care pândesc economia României identificate de BNR. Conform economistului șef al Băncii Centrale, Valentin Lazea, România a făcut progrese excepționale în intervalul 2007-2014, reducând deficitul de cont curent de la 13,8 procente din PIB la 0,7 procente din PIB.
Numai că relaxarea fiscală din 2015 a stimulat în mod excesiv consumul (fără ca oferta internă să poată satisface această cerere suplimentară). Într-un text publicat anul trecut, Lazea a spus că lucrurile sunt sub control, cât timp investițiile străine directe sunt mai mari decât deficitul de cont curent (cu alte cuvinte, finanțarea acestuia se face cu ușurință).
“Dar nu putem ignora lecţiile crizei, care ne-a arătat cât de volatilă este încrederea investitorilor externi şi cum întreruperea bruscă a finanțării externe poate duce la ajustări rapide şi dureroase. Or, simplul fapt că România este printre codașele Europei în materie de deficit extern este de natură a aprinde cel puţin un beculeţ roșu de alarmă pentru potențialii investitori.
Şi apoi, rămâne întrebarea fundamentală: cum vrem să ne integrăm durabil într-o Europă competitivă şi orientată spre export? Fiind doar un debușeu pentru desfacerea produselor acesteia sau concurând, după puterile noastre, pentru cucerirea de pieţe?”, a spus Lazea.
