Fondurile de investiţii de venit fix au fost atracţia anului trecut, însă viitorul poate arata puţin diferit, consideră Aurel Bernat, Director General Adjunct BT Asset Management. In opinia sa, randamentele în scădere în această zonă vor declanşa, probabil, un interes mai ridicat spre piaţa de acţiuni: “De altfel, fondurile de acţiuni au avut o performanţă anuală mai mult decât atractivă, pentru 2016, fiind adevărat conceptul potrivit căruia riscul mai ridicat atrage după sine câştiguri mai mari. Viitorul investitorilor şi al industriei fondurilor de investiţii se va regăsi în zona fondurilor mixte şi de acţiuni”.
Domnia sa apreciază că dobânzile în scădere au fost în continuare motorul principal al dezvoltării indus-triei fondurilor, alături de performanţa tot mai bună a canalelor de distribuţie bancară: “Aceleaşi dobânzi scăzute au contribuit către finalul anului însă la frânarea avântului investiţional, randamentele fondurilor de venit fix apropiindu-se de câştigurile generate de depozitele bancare de termen lung”.
Potrivit datelor publicate în decembrie (pentru finele lunii noiembrie) de Asociaţia Administratorilor de Fonduri din România (AAF), fondurile deschise de investiţii din România aveau active de 24 miliarde lei, cu 1,16 miliarde lei mai mult decât raportaseră la finele anului 2015 (22,84 miliarde lei), conform lui Laurenţiu Roşoiu, Director adjunct SAI Star Asset Management: “În acelaşi timp, numărul de investitori raportat pentru finele lunii noiembrie 2016 era de 338.180, cu peste 6700 de investitori mai mulţi decât erau raportaţi la finele lunii decembrie 2015.
În intervalul ianuarie – noiembrie 2016, subscrierile nete (respectiv intrările efective de bani noi) în fondurile deschise de investiţii au fost de peste o jumătate de miliard de lei (mai precis, 585,8 milioane lei – deci mai mult de 100 de milioane de euro). În ceea ce priveşte fondurile închise de investiţii subscrierile nete înregistrate de acestea au fost, în acelaşi interval (ianuarie – noiembrie 2016), de 18 milioane lei; valoarea activelor fondurilor închise de inves-tiţii fiind la finele lunii noiembrie 2016 de 459,7 milioane lei, cu circa 7% mai mare decât cea raportată pentru finele anului 2015 (429,9 milioane lei)”.
Domnul Roşoiu apreciază că, probabil, scăderea dobânzilor este motivaţia / explicaţia pentru tendinţa de reorientare a deţinătorilor de capital către zona fondurilor de investiţii – tendinţă relevată de creşterea activelor, subscrierilor nete şi a numărului de investitori.
“Pe de altă parte, piaţa a fost relativ afectată de schimbarea modului de evaluare a instrumentelor financiare cu venit fix din portofoliul fondurilor (în sensul trecerii la marcarea la piaţă) – fapt care a generat un curent de ieşire a banilor / investitorilor din fonduri (prin marcarea la piaţă valorile de înregistrare au scăzut generând o scădere a VUAN-urilor… fapt care i-a speriat pe investitori)”, a mai adăugat domnia sa.
Conform lui Laurenţiu Roşoiu, statisticile AAF ne arată că, în ianuarie – noiembrie 2016, intrările de bani s-au făcut în fondurile din categoria “alte fonduri” – respectiv, acea categorie de fonduri mutuale care nu au stabilite nişte reguli şi limite foarte rigide în ceea ce priveşte gradul şi tipul de instrumente pe care se pot expune, şi astfel nu pot fi încadrate într-o categorie anume: “Interesant este însă faptul că, în interiorul acestei categorii, cele mai mari creşteri de active au înregistrat fondurile orientate spre investiţii în instrumente financiare cu venit fix (obligaţiuni, titluri de stat, depozite, etc) – adică acele fonduri cu profil relativ redus de risc. Spre exemplu, activul net al fondului BT Euro Obligaţiuni a crescut cu 286 de milioane lei, de la 478 milioane lei, în decembrie 2015, la 765 milioane lei, în noiembrie 2016; BT Obligaţiuni, de la 1,4 miliarde lei, la 1,9 miliarde lei, în acelaşi interval de timp; Raiffeisen Dolar Plus (USD), de la 407 milioane lei, la 461 milioane de lei.
Cifrele ne spun astfel că investitorii au căutat randamente mai bune decât cele primite la depozitele bancare, dar au fost totuşi reticenţi la asumarea de riscuri – preferând investiţiile în fonduri profil de risc scăzut”.
Aurel Bernat aşteaptă de la autorităţi finalizarea cadrului legal privind fondurile alternative de investiţii, cât şi o diminuare a taxelor ASF, în special a celei plătite direct de către fonduri.
În schimb, Laurenţiu Roşoiu spune că nu are prea multe aşteptări. “Este puţin probabil ca cineva / undeva să se gândească la industria fondurilor de investiţii ca posibil / potenţial partener «de afaceri» în procesul de finanţare a economiei”.
Totuşi, domnia sa ne-a transmis o serie de “speranţe” / “dorinţe” / “nevoi” şi câteva măsuri de luat de către “autorităţi”: “
– Înfiinţarea unui Fond Suveran, care să fie listat – ca instrument care să funcţioneze în cadrul Guvernului (urmând eventual modelul polonez) pentru a realiza investiţii fără a influenţa deficitul bugetar, care să ofere fondurilor mutuale un emitent cu expunere pe economia naţională;
– Finanţarea proiectelor de infrastructură ale municipalităţilor prin emisiune de obligaţiuni… pentru a da fondurilor de obligaţiuni şi fondurilor de pensii alternative de investiţii pe termen lung;
– O legislaţie care să permită apariţia fondurilor de real estate (REIT) şi a fondurilor de private equity – urgentarea intrării în vigoare a Legii privind Fondurile Alternative de Investiţii;
– Interpretarea şi transpunerea legislaţiei europene în plan local într-o manieră cât mai puţin restrictivă; spre exemplu, potrivit Directivei privind Administratorii de Fonduri Alternative de Investiţii, delegarea administrării portofoliului se face prin simpla notificare către autoritatea de profil; în cadrul legal local delegarea administrării portofoliului se face prin avizare (notificarea nu presupune un răspuns / acord din partea Autorităţii… pe când “avizul” presupune existenţa unui răspuns favorabil al Autorităţii);
– Program de privatizare: elaborarea şi implementarea unui program pe 5 ani dedicat privatizării celor mai importante companii pentru România cu o contribuţie semnificativă la PIB;
– Modificarea legislaţiei secundare specifice industriei fondurilor de pensii private în sensul lărgirii universului de instrumente financiare permise pentru investiţii, precum şi a operaţiunilor permise pe piaţa de capital;
– Remedierea unor dificultăţi procedurale (înregistrarea investitorilor nerezidenţi, cerinţe de raportare) ai Cerinţe de transparenţă şi guvernanţă pentru emitenţi – audit financiar, cerinţe de rating etc. Înregistrarea nerezidenţilor să se poată face online şi să existe instrucţiuni / informaţii în engleză;
– Instituirea unor deduceri fiscale pentru sumele de bani investite în fonduri pe o perioadă mai mare de un număr anumit de ani; vorbim de un sistem de deduceri personale (similar cu pensia privată şi asigurările de viaţă, pentru investiţii pe termen lung) pentru plasamentele în fondurile de investiţii;
– Eliminarea CASS pe câştiguri din transferul titlurilor de valoare; Eliminarea aplicării CASS în cazul veniturilor din investiţii;
– Impozit 1% pe câştiguri din deţineri mai mari de un an pentru persoane fizice;
– Excluderea de la impozitul pe câştig pentru câştigurile mai mici de un anumit prag (ex: 10.000 euro)”.
Anul trecut, exceptând Fondul Proprietatea, Erste Asset Management a rămas în topul administratorilor, cu cu active totale de 7,89 miliarde lei, fiind urmat de Raiffeisen Asset Management, cu active de 6,88 miliarde lei, în noiembrie, potrivit AAF.
