Reporter Sfin: Data trecută vorbeam despre rețeta succesului pe „pierdere” și anume cazul celui mai mare mall de la malul marii – City Mall Constanța, aflat în proprietatea grupului Nepi Rockcastle PLC.
Dacă analizăm din punct de vedere financiar acest grup, dvs. ce ne puteți spune, în calitate de auditor financiar?
Specialist: Grupul Nepi Rockcastle PLC este înregistrat în offshore-ul din Insulele Man, dependente de coroana britanică.
Conform Bloomberg.com, compania are înregistrați ca angajați 205 persoane, iar din management fac parte:
- Alexandru Morar (CEO) – start in grupul NEPI 2007
- Mirela Covasa (CFO) – start in grupul NEPI 2011
- Andre van der Veer – start in grupul NEPI 2017
- Antoine L. Dijkstra – start in grupul NEPI 2017
- George E. Aase – start in grupul NEPI 2018
- Andreas Klingen – start in grupul NEPI 2020
Dacă ne referim la bord, din acesta fac parte:
- Alexandru Morar – start ca si membru al bordului 2018
- Mirela Covasa – – start ca si membru al bordului 2017
- Marek Pawel Noetzel – start ca si membru al bordului 2017
- Andre van der Veer – start ca si membru al bordului 2017
- Antoine L. Dijkstra – start ca si membru al bordului 2017
- George E. Aase – start ca si membru al bordului 2018
- Andreas Klingen – start ca si membru al bordului 2020
- Steven Brown – start ca si membru al bordului 2020
- Andries de Lange – start ca si membru al bordului 2020
| Membru Bord | Poziție | Nr. Acțiuni | % | Valoare Acțiuni (USD) | ||
| Alexandru Morar | CEO & Director | 459,007 | 0.075% | 3,253,836 | ||
| Mirela Covasa | CFO & Executive Director | 340,168 | 0.056% | 2,411,403 | ||
| Marek Pawel Noetzel | Executive Director | 239,146 | 0.039% | 1,695,273 | ||
| Andre van der Veer | Independent Non-Executive Director
|
109,458 | 0.018% | 775,932 | ||
| Antoine L. Dijkstra | Independent Non-Executive Director
|
4,693 | 0,0008% | 33,268 | ||
| George E. Aase | President of the Board | N/A | N/A | N/A | ||
| Andreas Klingen | Lead Independent Director | N/A | N/A | N/A | ||
| Steven Brown | Non- Independent Non-Executive Director | N/A | N/A | N/A | ||
| Andries de Lange
|
Non- Independent Non-Executive Director | N/A | N/A | N/A | ||
Din punct de vedere al acționariatului, situația este în felul următor:
| Actionari | Nr. Actiuni | % | Valoare Acțiuni (USD) |
| Fortress REIT Ltd. (Investment Management) | 132,517,291 | 21.8% | 939.396.419 |
| Public Investment Corporation (SOC) Ltd. | 63,518,168 | 10.4% | 450.272.059 |
| Resilient REIT Limited | 43,482,236 | 7.14% | 308.239.449 |
| The Vanguard Group, Inc. | 14,717,931 | 2.42% | 104.333.341 |
| Sanlam Investment Management (Pty) Ltd. | 10,996,102 | 1.81% | 77.949.819 |
| STANLIB Asset Management (Pty) Ltd. | 10,472,151 | 1.72% | 74.235.604 |
| BlackRock Fund Advisors | 10,305,828 | 1.69% | 73.056.564 |
| Satrix Managers (RF) Pty Ltd. | 6,248,919 | 1.03% | 44.297.707 |
| Ninety One UK Ltd. | 5,696,191 | 0.94% | 40.379.496 |
| Old Mutual Investment Group (Pty) Ltd. | 4,544,369 | 0.75% | 32.214.392 |
| Other small investors (individually below 0.75%) | 306.151.189 | 50.3% | 2.170.262.676 |
Printre modificările din bordul grupului în 2020, NEPI a anunţat numirea lui George Aase ca preşedinte al bordului în locul lui Robert Emslie, care a ocupat această funcție din anul 2018 până anul trecut.
Tot în 2020, s-a „evaporat” și Desmond de Beer, fost Barclays Bank Alumni, dar și Managing Director pentru Resilient REIT Limited încă din 2002.
Iată, deci, conexiunea cu acționariatul, având în vedere că această companie deține locul 3 în top acționari în grupul NEPI Rockcastle.
Acesta a ocupat funcția de Non-Executive Director pentru Nepi din anul 2008.
Lista continuă cu Sipho Majija, care a făcut parte din bord din anul 2018 până în aprilie 2020 când traiectoria s-a „întrerupt” brusc. Din 2017, aceasta face parte și din bordul Fortress REIT Ltd, adică acționarul individual cu cel mai mare număr de acțiuni din cadrul grupul NEPI.
Iată că odată cu venirea pandemiei, au intervenit schimbări importante în bord.
Dacă ne uităm la structura acționariatului, din acesta fac parte în principal companii de fonduri de investiții în real estate și alte proprietăți.
Destul de „convenabil” să ai ajutorul fondurilor de investiții din țările unde îti desfășori activitatea, dar și de relațiile membrilor din bord (foști alumni ai marilor companii de consultanță financiară și de management din lume, bancheri sau conducători ai unor companii locale de real estate), deși în practică nu mulți au acest „noroc”, să spunem.
De asemenea, aportul investitorilor mici (sub 0.75%) este unul foarte ridicat – 50.3% din totalul acțiunilor și o valoare de 2,170,262,676 USD.
Bineînțeles ca dacă ne referim la aportul individual al acestor investitori, acesta nu este unul semnificativ, dar privind din punct de vedere agregat, lucrurile se schimbă, iar acesta devine unul semnificativ, chiar mai mare decât a celorlalți 10 acționari prezentați mai sus.
Dar deciziile se iau de către primii 10 acționari din tabelul de mai sus, care au individual cel mai mare număr de participații și care „influențează” decisiv restul acționarilor fără drept de vot datorită procentului nesemnificativ de participații, la nivel individual.
În funcție de deciziile emise, acționariatul care „influențează” poate sau nu să părăsească „corabia” în timp util astfel încât să se salveze, în schimb micii investitori nu au această „șansă”.
Ei se vor trezi doar cu un portofoliu de acțiuni supraevaluat de management, pe care nu îl vor putea vinde pentru a-și recupera nici măcar investiția inițială, finalizând acționariatul lor cu un rezultat negativ – pierdere.
La nivelul managementului executiv, ca new entry este Andreas Klingen – JP Morgan & Erste Bank / Alumni, fiind membru executiv în peste 11 țări din CEE & CIS, având o influență în aceste țări destul de pregnantă la nivelul relațiilor.
Reporter Sfin: Dacă totul merge atât de bine precum putem observa pe site-ul companiei, de ce s-au făcut aceste schimbări atât în bordul companiei, cât și în cadrul managementului de nivel C (executiv)?
De ce au ales cei din management să părăsească „corabia” tocmai acum, dacă totul merge atât de bine, precum declară și CEO-ul public:
„Vânzarea portofoliului de birouri în 2020 a fost cea mai bună mutare. Acum tot în retail aş investi, chiar dacă mulţi se tem de mall-uri.”
Alexandru Morar, cel mai puternic executiv român din piaţa imobiliară europeană, care conduce de la Bucureşti un portofoliu de aproape 6 miliarde de euro format din mall-uri, centre comerciale şi centre logistice la nivelul Europei Centrale şi de Est spune că de acum va investi în propriile proiecte, dar că nu are de gând să vândă acţiunile pe care le deţine în cadrul companiei, iar dacă ar fi să investească, pe primul loc tot segmentul de retail ar fi.
El deţine de şase ani funcţia de CEO, întâi pentru NEPI din 2015 după care pentru NEPI-Rockcastle, iar acum a decis să se retragă pentru a se dedica unor proiecte personale.
“Mi-a lipsit ceva care să fie al meu. Planul este ca eu să mai rămân în companie o perioadă. Momentan am o listă lungă de idei cu ce să fac mai departe, dar nu am o propunere certă. Cu siguranţă nu ma voi plictisi. Nu am nicio discuţie cu nicio altă companie. Nici nu m-am gândit la asta. Dar nici nu vreau să plec din ţară acum. Nu voi vinde acţiunile pe care le deţin în cadrul NEPI-Rockcastle, acum nu este un moment bun de a vinde”.
Specialist: NEPI Rockcastle, cel mai mare dezvoltator de retail – mall-uri din Europa Centrală şi de Est a anunţat că Alexandru Morar, CEO şi Mirela Covasa, CFO au decis să plece din companie şi au cerut boardului să pregătească planul de succesiune.
În acelaşi timp, Alex Morar lucrează la NEPI de 14 ani dintre care ultimii şase în poziţia de CEO.Mirela Covasa lucrează de 10 ani în companie.
În comunicatul oficial, George Aase le-a mulţumit celor doi pentru munca depusă şi realizările obţinute având în vedere că NEPI a ajuns cel mai mare dezvoltator de retail – mall-uri din Europa Centrală şi de Est cu 56 de proprietăţi în 9 ţări cu 2 mil. de mp, faţă de 22 de proprietăţi în 3 ţări la început – totul întâmplându-se sub tutela lui Alexandru Morar ca CEO și a Mirelei Covasa ca CFO.
Revenind la întrebarea dvs., putem spune că echipa „spală” putina, dacă analizam tranzacțiile de acțiuni ale lor, observăm că „grosul” acțiunilor le-au vândut acum 1 an, în acționariat rămânând cei care dețin un patrimoniu supraevaluat.
Reporter Sfin: Cum este văzut grupul NEPI Rockcastle la nivel global?
Specialist: Nepi Rockcastle este cotată de Standard & Poor’s cu un rating BBB (adica foarte stabil – stable outlook). Același scor il primește și de la Fitch, dar și de la Moody’s – principalele agenții de rating din lume.
Totalitatea activelor NEPI a ajuns la 6,7 mld. de euro.
În România, NEPI deţine printre altele mall-ul Promenada, Mega Mall, Brăila Mall şi City Park Constanţa, Iris Titan Shopping Center Bucureşti, Ploieşti Shopping City, Promenada Sibiu, Severin Shopping Center, Shopping City Sibiu, Shopping City Timişoara, etc.
Reporter Sfin: Ce rezultate a înregistrat Grupul Nepi până în acest moment?
Specialist: Grupul Nepi, exact ca și în cazul analizat saptămâna trecută și din a cărui proprietate face parte și City Mall Constanța, a avut pierderi cumulate în anul 2020, din banii investitorilor, de peste 420 milioane lei, doar în România.
Reprezintă exact situația clasică când CEO-ul/CFO-ul cumpără acțiuni / active supraevaluate, aceștia se umplu de bani și brusc intervine „nevoia” de ceva personal, iar micii investitori, care nu au nimic garantat, pierd totul.
Reporter Sfin: Deci Grupul NEPI pierde sute de milioane de lei anual, dar continuă să funcționeze în România, unde statul nu ia nici un ban.
Specialist: Da, grupul NEPI deține mall-uri și spații de retail evaluate la suma de 2 miliarde de euro, dar evită să plătească taxe statului român.
Grupul nu face profit și înregistrează, anual, pierderi de sute de milioane de lei.
Exact ce spuneam data trecută vizavi de rețeta succesului pe „pierdere” – sau mai bine spus, cum construim un business de succes fiind pe pierdere.
Firmele din grupul NEPI nu plătesc aproape deloc impozit pe profit în România, în ciuda zecilor de mall-uri și spații comerciale pe care le administrează.
În cazul în care pierderile extraordinar de mari, realizate în fiecare an, nu sunt acoperite cumva, firmele ar trebui să intre în faliment.
Totuși, acesta nu este și cazul NEPI, care a găsit o sursă de finanțare cel mai probabil, prin împrumuturi ce nu trebuiesc returnate, dar și apelând la ajutorul grupului.
O astfel de schemă ascunde transferul de capital din România, către alte filiale ale grupului, din străinătate.
Reporter Sfin: Puteți să ne ajutați cu o analiza a cifrelor pentru Grupul Nepi?
Specialist: Da, cele mai multe firme din cadrul acestui grup dețin și administrează mall-uri, dar și spații de retail.
Conform datelor financiare ale acestor firme, începând cu anul 2015, fiind și cel mai vechi pentru care Ministerul Finanțelor prezintă datele firmelor, situatia sta in felul urmator:
2015
Pierderi de 550 de milioane in 2015 pentru grupul de companii NEPI Rockcastle.
În 2015 erau înființate doar 36 dintre cele 42 de firme pe care NEPI le deține astăzi, iar 29 dintre ele au avut doar pierderi.
Veniturile tuturor a celor 36 de firme au fost de 800 de milioane de lei, dar au înregistrat cheltuieli de 1,35 miliarde de lei.
Astfel, au rezultat pierderi în valoare de 550 de milioane de lei, acumulate de toate cele 29 de firme, în timp ce profitul celorlalte 7 firme a fost de 20 de milioane de lei.
2016
În 2016, pierderile au fost în valoare de 291 de milioane.
Tot 2016 a fost și anul în care numărul firmelor din portofoliul NEPI a ajuns la 38.
Cu ce „ajutor” aș spune eu, au luat naștere aceste firme, dacă majoritatea din cele abia înființate anul trecut, au avut doar pierderi?
Nivelul cheltuielilor a fost aproape identic cu cele din anul precedent, ajungând la suma de 1,3 miliarde de lei.
Totuși, veniturile au fost mult mai mari, ajungând până la 1,009 miliarde de lei în 2016, iar pierderea cumulată a firmei a fost de 291 miliarde de lei.
Din cele 38 de firme, doar 8 au făcut profit, cumulându-se astfel o pierdere de aproape 10 milioane de lei pentru fiecare firmă. Deși pare a fi o înjumătățire a pierderii din anul precedent, suma de 291 de milioane de lei rămâne în continuare una mare, iar grupul nu a plătit nici în acest an, nicio taxă statului român.
2017
Anul 2017 a adus o creștere a cheltuielilor grupului NEPI, de până la 1,4 milioane de lei. Totuși, și veniturile au crescut până la suma de 1,13 miliarde lei.
Cele 29 de firme care au înregistrat datorii au cumulat o pierdere de 270 de milioane, fiind o medie de câte 5,5 milioane de lei pierdere, pentru fiecare firmă.
Profitul filmelor care nu au ieșit pe minus a fost de 50 de milioane de lei, fiind vorba despre o scădere de peste 21 de milioane de lei față de anul anterior.
2018
În 2018, numărul firmelor din grupul NEPI a ajuns la 40. Cheltuielile cumulate au scăzut față de 2017, dar nu mai mult de 1,31 miliarde de lei.
Totodată, pierderile au scăzut și ele în 2018, dar nu mai mult de 190 de milioane de lei, fiind vorba de aproape 80 de milioane mai puțin comparativ cu anul precedent.
Pentru fiecare firmă, suma reprezintă o pierdere anuală de 3,7 milioane. 16 dintre cele 40 de firme au înregistrat profit în 2018, valoarea cumulată a acestuia fiind de 53 de milioane de lei.
2019
În 2019, numărul firmelor din grupul NEPI a ajuns la 42. Cheltuielile totale au fost de peste 1,5 miliarde de lei, pierderile crescând până la 292 de milioane lei.
2020
În 2020, grupul NEPI a înregistrat cheltuieli de peste 1,53 miliarde de lei, având pierderi de 421 de milioane de lei.
Totuși, deși 2020 a fost un an puternic marcat de pandemia de COVID-10, nouă dintre firmele NEPI au înregistrat un profit de 45 de milioane de lei, fiind vorba despre o medie anuală, netă, de 5 milioane de lei pentru fiecare firmă.
Este vorba despre un profit aproape dublu față de anul 2019, când s-au înregistrat 36 de milioane profit, obținut în ciuda restricțiilor și măsurilor impuse de pandemie.
Trendul veniturilor firmelor NEPI România, precum se poate observa și în tabelul de mai jos, în intervalul 2015-2020 arată o creștere de la 800 de milioane lei în 2015, la 1,009 miliarde în 2016, 1,13 miliarde lei în 2017, 1,12 miliarde lei în 2018, 1,208 miliarde lei în 2019. În 2020 veniturile au fost la nivelul lui 2018, cu 1,11 miliarde de lei, în ciuda crizei impuse de pandemia de COVID-19.
| An | Venituri Totale | Venituri Totale (%) | Comment Venituri Totale | Cheltuieli Totale |
| 2015 | 800.000.000 | N/A | N/A | 1.350.000.000 |
| 2016 | 1.009.000.000 | 26,13% | crestere venituri | 1.300.000.000 |
| 2017 | 1.130.000.000 | 11,99% | crestere venituri | 1.400.000.000 |
| 2018 | 1.120.000.000 | -0,88% | scădere venituri | 1.310.000.000 |
| 2019 | 1.208.000.000 | 7,86% | crestere venituri | 1.500.000.000 |
| 2020 | 1.110.000.000 | -8,11% | scădere venituri | 1.531.000.000 |
| An | Rezultat | Rezultat Monetar (în lei) | Rezultat Monetar (%) | Comment Rezultat |
| 2015 | pierdere | (550.000.000) | N/A | N/A |
| 2016 | pierdere | (291.000.000) | -47% | diminuarea pierderii |
| 2017 | pierdere | (270.000.000) | -7% | diminuarea pierderii |
| 2018 | pierdere | (190.000.000) | -30% | diminuarea pierderii |
| 2019 | pierdere | (292.000.000) | 54% | creșterea pierderii |
| 2020 | pierdere | (421.000.000) | 44% | creșterea pierderii |
| An | Nr. de companii | Nr. de companii (%) | Comment Nr. companii |
| 2015 | 36 | N/A | N/A |
| 2016 | 38 | 6% | crestere nr. |
| 2017 | 38 | 0% | același nr. |
| 2018 | 40 | 5% | crestere nr. |
| 2019 | 42 | 5% | crestere nr. |
| 2020 | 42 | 0% | același nr. |
Cum am expus și în articolul precedent, vizavi de companiile care au o pantă ascendentă a cifrei de afaceri, dar „înregistrează” pierderi în fiecare an, pot să evidențiez următorul aspect:
Astfel de firme cu pierderi anuale consecutive nu au cum să supraviețuiască decât dacă sunt finanțate. Și pot fi finanțate în două feluri: fie prin împrumuturi bancare, fie prin împrumuturi de la firma-mamă/celelalte companii din grup.
Reporter Sfin: Practic pe ce se duc banii firmei?
Specialist: De multe ori, din experiența mea, banii se duc pe contracte cu terți pentru servicii.
Important este ca natura acestor servicii să fie una reală și să descrie un scop al unui business care este acoperit de o altă parte contractuală.
Firmele din grupul NEPI înregistrează cheltuieli foarte mari cu terții.
În datele făcute publice de către Ministerul Finanțelor nu sunt specificate și detaliate cheltuielile, dar există o practică, printre mai multe companii străine, la terții din cheltuieli să fie, de fapt, alte firme din același grup, care se ocupă de servicii și produse, la prețuri „corespunzătoare”, adică foarte mari.
Este vorba de transfer de capital, nemaifiind cazul plății de taxe la stat, acesta fiind interesul unor astfel de firme.
Reporter Sfin: Instituțiile statului nu pot face ceva în aceste cazuri pentru a neutraliza aceste acțiuni?
Specialist: Nu, ANAF nu are ce să îi facă unei astfel de firme, conform legislației în vigoare, decât dacă este vorba despre un contract fictiv la mijloc, care este identificat și determinat de instituțiile abilitate în acest caz.
Doar în cazul în care se constată că serviciile sau produsele contractate nu se livrează, se poate face ceva.
Dacă nu e vorba de un contract fictiv, este foarte complicat chiar din prisma ANAF să acuze de ceva o firmă cu contracte în regulă, chiar dacă face achiziții la prețuri foarte mari.
Reporter Sfin: În 2021, grupul NEPI se împrumută pentru finanțarea unor proiecte de mediu. Ce părere aveți despre acest aspect?
Specialist: Da, în 2021, NEPI Rockcastle împrumută 73 mil. EUR de la International Financial Corporation (IFC) pentru finanţarea unor proiecte de mediu în România.
IFC, membră a Grupului Băncii Mondiale, a acordat un împrumut de 73,5 mil. EUR companiei NE Property BV, filială deţinută în totalitate de NEPI Rockcastle, cel mai mare proprietar de mall-uri din regiunea Europei Centrale şi de Est, cu scopul de a contribui la edificarea unei puternice infrastructuri de afaceri pentru proiectele de mediu în România, atrăgând ulterior şi o creştere economică a activităţilor cu emisii reduse de carbon.
Împrumutul este finanţat în cadrul Facilităţii de Răspuns la Criza Economiei Reale (Real Sector Crisis Response Facility) care dispune de un buget de 2 miliarde dolari, făcând parte din mai ampla facilitate a IFC de 8 miliarde dolari dedicată finanţărilor rapide oferite în contextul COVID-19 (Fast-Track Financing Facility) pentru sprijinirea acelor companii private afectate de problemele economice cauzate de COVID-19.
“NEPI Rockcastle continuă să se concentreze pe investiţii în activităţi economice curate şi sustenabile. Acest împrumut „verde” vine să reconfirme angajamentul nostru pe calea promovării practicilor sustenabile, prin angajamentul de alocare a fondurilor pe proiecte verzi eligibile desfăşurate în România, aşa cum sunt acestea definite în Cadrul nostru de Finanţare Verde”, spune Mirela Covaşă, CFO NEPI Rockcastle.
Având în vedere obiectivele de sustenabilitate ale NEPI Rockcastle şi obiectivul acesteia de a deveni neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon până în anul 2030, împrumutul va fi utilizat pentru a finanţa acele proiecte care respectă criteriile de eligibilitate din Cadrul de Finanţare Verde, conform Principiilor privind Obligaţiunile Verzi din 2018 şi Principiile privind Împrumuturile Verzi din 2020.
Reporter Sfin: Deci în față avem activități CSR, în spate avem de fapt o intrare oportună de cash, precum spune și Ary Naïm, Director Regional ECE în cadrul IFC:
„Pe fondul pandemiei de COVID-19, finanţarea IFC vine într-un moment oportun şi va oferi NEPI Rockcastle accesul la lichidităţi pe termen lung, ajutând astfel mediul de afaceri să depăşească momentul de criză şi permanentele incertitudini ale acestor vremuri caracterizate de provocări multiple,” spune Ary Naïm, Director Regional ECE în cadrul IFC.
Specialist: Într-adevar este foarte bine venită această intrare de cash-flow, într-un sector afectat destul de pregnant de criză economică, dar și în contextul unor pierderi colosale venite din spate și sub umbrelă unei acțiuni de natură socială care ar putea contribui pozitiv la nivelul vânzărilor.
Sună ca o soluție perfectă.
Portofoliul de investiţii pe care IFC l-a angajat în România pana in iunie 2021 se ridică la 1.03 miliarde dolari investiţi în 29 proiecte.
NEPI Rockcastle este cea mai mare companie imobiliara de retail din regiunea Europei Centrale şi de Est. Grupul deţine în proprietate şi operează un portofoliu de 54 de proprietăţi de retail (fără a include societăţile mixte) în România, Polonia, Slovacia, Bulgaria, Ungaria, Cehia, Croaţia, Serbia şi Lituania.
Reporter Sfin: Dacă totul este așa „roz”, de ce s-a vândut portofoliul în anul 2020?
Specialist: Decizia de a vinde portofoliul de birouri către AFI Europe într-o tranzacţie de peste 300 mil. EUR a fost una bună, astfel încât compania avea cash într-o perioadă în care lichiditatea era importantă, plus ca devalorizarea și mai mare a activelor a fost stopată.
Reporter Sfin: Cine este NEPI Rockcastle dacă ne uităm pe Bursă?
Specialist: Dacă ne uităm pe bursa din Africa de Sud și Europa, unde grupul Nepi este listat, identificăm umătoarele:
♦ NEPI Rockcastle are o capitalizare de 2,5 mld. euro
Sud-africanii de la NEPI Rockcastle, cel mai mare proprietar de centre comerciale din România, care deţin inclusiv Mega Mall şi Promenada din Bucureşti dar şi noul Promenada Sibiu, au încheiat cu succes o emisiune de obligaţiuni verzi de 500 mil. euro pe 7 ani, cu o dobândă fixă de 3,375% pe an.
Fondurile vor fi utilizate pentru refinanţarea portofoliului de clădiri sustenabile şi finanţarea proiectelor de eficienţă energetică ale grupului NEPI Rockcastle. „Într-un context de incertitudine generat de pandemia de COVID-19, emisiunea de obligaţiuni verzi a generat un interes considerabil din partea investitorilor din Europa. Oferta a fost suprasubscrisă de două ori, registrul de subscrieri ajungând la peste 1,1 mld. euro”, a transmis ieri ING Bank, instituţie de credit care a făcut parte din consorţiul de intermediere în prima emisiune de obligaţiuni verzi emise de NEPI Rockcastle, companie de 2,7 mld. euro capitalizare.
♦ NEPI Rockcastle, cel mai mare proprietar de mall-uri din România, are pe Bursa de la Amsterdam o prăbuşire de 57,3% la începutul anului 2020.
Grupul a încasat 160 mil. euro din chirii în S1/2020, cu 20% mai puţin faţă de S1/2019.
Acţiunile fondului de investiţii sud-african se tranzacţionează la Bursa de la Amsterdam în scădere cu 57,3% de la începutul anului, emitentul ajungând la 2,9 mld. EUR capitalizare, potrivit Investing.com in 2020.
♦Grupul de investiţii imobiliare se tranzacţionează şi pe Bursa de la Johannesburg, cel mai mare oraş din Africa de Sud, unde acţiunile au scăzut în 2020 cu 43,5%, ajungând la o valoare bursieră de 42,4 mld. ranzi sud-africani, adică 2,2 mil. EUR.
Iată că foarte mulți bani se mișcă cu o viteză amețitoare prin conturile grupului Nepi, dar aceștia nu sunt prinși și în România noastră…
Genial! Un articol de pus în manuale: de fapt, așa se guvernează lumea de azi. Guverne (CA) care storc acționarii minoritari (electori) rostogolind împrumuturi și mergând pe pierdere, în timp ce acumulează averi fără limită. Geniul are, însă, limite, așa cum spunea Einstein…