Creşterea masivă a salariilor de la stat şi a cheltuielilor de capital ne împinge la împrumuturi mai mari. Guvernul măreşte brusc, anul acesta, plafonul de datorie publică de la 34,5%, cât e în prezent, la 40% din PIB, nivel mai mare decât cel acumulat de România în criză.
Datoria publică este programată anul acesta la un salt de la 34,5% la 40% din PIB, conform strategiei fiscal bugetare 2019-2021, publicată recent de Ministerul Finanţelor.
“Având în vedere perspectiva de creştere a economiei naţionale estimam ca datoria guvernamentala conform metodologiei UE se va situa la un nivel stabil si sustenabil si drept urmare propunem plafoane de maxim 40,0% din PIB pentru perioada 2019 – 2021”, au scris guvernanţii în Strategie.
Ca ordin de mărime, o valoare comparabilă, dar mai mică, de 39,1%, am avut recent doar în 2014, ultimul an de criză pentru România, când se terminase de acumulat preţul problemelor financiare ale ţării din acei ani negativi. A urmat o scădere continuă ei până la minimul de anul trecut.
Acoperirea unui deficit bugetar de maximum 3% din PIB, în condiţiile în care costul cu salariile bugetarilor a crescut cu peste 23% anul trecut, iar investiţiile publice cu 22%, se va face aşadar din împrumuturi nominale mai mari. Limita impusă prin Tratatul de aderare la UE este de 60% din PIB, însă, vom vedea, multe ţări din Uniune nu o respectă.
Şi cu datoria publică mărită, România ar rămâne în zona datoriilor publice de mărime medie din UE, iar guvernul îşi asumă păstrarea ei la acelaşi nivel, de 40%, pentru următorii ani. Cele mai mari datorii publice din UE sunt în Grecia – 176% din PIB, Italia -131%, Portugalia – 125%, Belgia – 103%. Cu 40%, România ar avea acelaşi nivel cu Suedia şi Letonia.
Pe lângă deficitul bugetar strâns, de sub 3% din PIB, nivelul scăzut al datoriei publice este unul dintre principalele avantaje ale României în faţa unor riscuri economice interne, dar mai ales externe, pe care guvernul le-a pus în Strategie pe primul loc.
Dintre riscurile externe, guvernul se opreşte asupra unor eventuale efecte negative ale Brexit şi efecte valutare şi pe piaţa petrolului ale politicilor comerciale SUA.
Altfel, guvernanţii au precizat în Strategie că încetinirea crestrii economice de anul trecut are un caracter conjunctural şi a fost cauzată în principal de creşterea accentuată a preţului petrolului şi a celorlalte produse energetice.
Ei au adăugat că alţi factori au fost de încetinirea creşterii economice în UE, iar în plan intern, de accentuarea inflaţiei şi înăsprirea politicii monetare.
