În 2017 şi 2018, în România va fi cea mai rapidă creştere a consumului privat din regiune

0
1948

Fondul Monetar Internaţional, instituţie cu sediul la Washington implicată în diferitele bailout-uri suverane europene, a calculat că România va avea în acest an şi în următorul cele mai rapide creşteri ale consumului privat din regiune şi unele dintre cele mai mari creşteri ale exporturilor de bunuri şi servicii.

FMI prognozează, de asemenea, că economia României va avansa cu 4,2% în 2017 şi cu 3,4% în 2018.

Consumul privat va creşte cu 6,5% anul acesta şi cu 3,9% anul viitor, ritm mai lent decât cel din 2016, de 7,4%. Cu toate acestea, la capitolul consum privat România rămâne campionă regională, singurele ţări care se apropie de rezultatele româneşti fiind Polonia (4% anul acesta) şi Lituania (3,7% în 2018).

România „excelează“ şi la creşterea cererii interne, de 5,2% în 2017 şi de 3,8% în 2018. Ritmul din acest an este cel mai rapid din regiune. Anul viitor România va fi depăşită doar de Letonia (4,1%), dar încetinirea o va aduce aproape de Estonia (3,7%) şi de Polonia (3,7%).

Exporturile României vor creşte cu 6,6% anul acesta şi cu 6,5% anul viitor, ritmuri nedepăşite decât de Polonia (7% în 2017)  şi de Ungaria (6,6% în 2018). Polonia şi Ungaria sunt unele dintre ţările în care exportatorii români vând cel mai mult.

Aria de creştere din Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est s-a lărgit, notează FMI. În afara Comunităţii Statelor Independente şi a Turciei, creşterea a rămas puternică, datorită politicilor acomodative. Însă şi Rusia şi celelalte state din CSI au reintrat pe calea revenirii economice, activitatea fiind ajutată de creşterea preţurilor petrolului. Şi în Rusia avansul şi-a revenit, dar doar parţial, din declinul înregistrat din cauza incertitudinilor politice ridicate. Perspectivele pe termen scurt sunt favorabile, ajutate de consolidarea activităţii globale şi de continuarea politicilor macroeconomice locale de sprijin.

În afara CIS şi a Turciei, creşterea se va întări, alimentată de cererea internă şi de absorbţia mai bună a fondurilor structurale de la UE.

Perspectivele sunt pândite de riscuri, dar există şi şanse de îmbunătăţire. Primele au greutate mai mare, în special pe termen mediu. Spre exemplu, economiile ar putea fi ajutate mai mult de creşterea mai puternică a cererii din partea zonei euro şi a SUA şi de scumpirea materiilor prime.

Printre principalele riscuri FMI enumeră tendinţele globale spre politici izolaţioniste şi protecţioniste, înrăutăţirea bruscă a condiţiilor financiare globale, noi şocuri în economiile avansate şi noi creşteri salariale care pot eroda competitivitatea.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here