Dacă România nu lansează plăţile pentru perioada 2014 – 2020 va fi foarte greu, anul 2017 fiind crucial din punct de vedere al fondurilor structurale, a declarat comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, la conferinţa de lansare a celei de-a doua ediţii a campaniei Succesul e… Molipsitor!.
Reprezentanţa Comisiei Europene în România şi Structural Consulting Group au lansat într-o conferinţă de presă, cea de-a doua ediţie a campaniei Succesul e… Molipsitor!, un proces interactiv de descoperire şi împărtăşire a bunelor practici şi a impactului generat de proiectele finanţate din fondurile europene.
„Suntem onoraţi că lansăm această campanie alături de doamna comisar pentru politică regională, Corina Creţu. Există un mare interes la nivelul României şi oamenii vor să cunoască informaţii despre fondurile structurale. Există sute, mii, poate chiar zeci de mii de poveşti emoţionante la nivel naţional. Dacă ne-am gândi câte astfel de poveşti sunt finanţate din fonduri structurale, am avea o constelaţie a succesului. Avem antreprenori invitaţi în Silicon Valley şi ale căror afaceri au fost finanţate prin fonduri europene”, a subliniat, la eveniment, Dragoş Jaliu, reprezentantul Structural Consulting Group.
Campania este parte a Caravanei Fondurilor Structurale şi va cuprinde opt conferinţe regionale de descoperire a succesului, Gala Fondurilor Structurale – ediţia a II-a (pe data de 15 decembrie 2017) şi „Let’s Talk Impact” – materiale de prezentare, într-un format „user-friendly”, a impactului utilizării fondurilor europene în perioada 2007 – 2013 la nivelul României.
„Timpul nu are răbdare în privinţa fondurile europene. Ne aflăm la jumătatea exerciţiului financiar în anul 2017. Pentru toate guvernele a fost o povară pentru a încheia exerciţiul financiar 2007-2014, dar totuşi ne aflăm, în ceea ce priveşte fondul de gestionare regională şi fondul de coeziune, la zero la sută. Acest lucru mă îngrijorează”, a afirmat Creţu.
Aceasta a mai spus că în prezent au fost trimise toate documentaţiile către Curtea de Audit pentru acreditarea instituţiilor de gestionare şi control, fără de care instituţiile româneşti nu pot trimite facturi, iar Comisia Europeană nu poate face plăţi.
„Anul 2017 este un an crucial. Ştiţi foarte bine că la sfârşitul acestui an Comisia Europeană trebuie să depună noul proiect de buget. Nu putem să justificăm decât dacă arătăm că statele membre cheltuie eficient banii în beneficilor cetăţenilor”, a completat comisarul european.
„Ţin să felicit Reprezentanţa Comisiei Europene în România pentru demararea acestei campanii. Este un demers pe care îl susţin în totalitate. Noi, care lucrăm în acest domeniu, ştim că nu există localitate, regiune care să nu aibă rezultate.
În ultimii zece ani, au fost create în România 51.000 de locuri de muncă datorită fondurilor europene. Mai mult de 80% din populaţie nu ştie că şcoala la care merge sau drumurile pe care circulă sunt realizate din fonduri structurale. Aceasta este slăbiciunea pe care o avem. Menirea mea, ca şi comisar european, este să menţinem această politică de coeziune.
Mai avem şi alte provocări, ca migraţia, securitatea externă şi internă, Brexit-ul. Toate aceste lucruri trebuie analizate pentru viitorul cadru financiar. Dacă nu vom lansa plăţile pentru perioada 2014 – 2020, ne va fi foarte greu să ne luptăm pentru o sumă cel puţin egală cu ceea ce avem acum”, a spus Creţu.
„E important să ne batem pentru această politică regională. Sigur că sunt ţări care au devenit mai egoiste şi care nu îşi arată solidaritatea faţă de alte state. Eu cred că suntem o stradă cu dublu sens, în care fiecare trebuie să-şi arate solidaritatea atunci când fiecare are nevoie. Cred că vizibilitatea este foarte importantă. Mulţi dintre locuitori descoperă că anumite proiecte au fost finanţate din bani europeni. Chiar eu am descoperit surprinsă multe lucruri făcute pe fonduri europene.
Există această tendinţă să se spună că tot ceea ce vine rău vine de la Bruxelles şi ceea ce este bine vine de la autorităţile naţionale. Acest joc trebuie să înceteze şi eu vă asigur că voi face tot ce pot pentru a susţine Politica de Coeziune. Bani există la Bruxelles, aşteptăm proiecte de calitate, mature, gata de a fi implementate. Totuşi, sunt optimistă fiindcă nu avem altă şansă. Fiecare ţară a întâmpinat dificultăţi în lansarea acestei Politici de Coeziune”, a subliniat Corina Creţu
În ceea ce priveşte problemele cu care se confruntă România în materie de absorbţie a fondurilor europene, comisarul european pentru politică regională a amintit capacitatea administrativă limitată, lipsa unor rezerve de proiecte de calitate şi lipsa infrastructurii de transport.
„În 2007 – 2014, România a avut 19 miliarde de euro la dispoziţie din care 2 miliarde de euro se vor pierde. Deci, se poate spune că 17 miliarde de euro au intrat în economia românească. Absorbţia fondurilor europene va fi undeva între 90 şi 91%, dacă nu vor fi făcute mari corecţii financiare”, a susţinut Creţu.
“Transportul este, din păcate, slăbiciunea pe care noi am avut-o în ultimii 10 ani. (…) Am primit doar 77% din facturi pentru suma alocată domeniului transporturilor. Pentru perioada 2007-2013, din păcate, vom avea 1 miliard de euro pierderi doar din domeniul transporturilor”.
Europarlamentarul a mai spus că, pentru perioada 2014-2020, a discutat cu ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, despre cel mai avansat proiect – proiectul fanion Sibiu-Piteşti -, care este încă în faza studiului de fezabilitate.
Printre proiectele prioritare ar trebuie să se numere centura Bucureştiului, metroul spre Otopeni sau drumul Ploieşti-Bacău, conform Corinei Creţu, care a menţionat:
“Ar trebui să avem mai multe proiecte începute simbolic, pentru că, o dată început, chiar dacă vom inaugura în această perioadă doar câteva loturi, fiecare Guvern care va veni va fi obligat să le continue pe celalate exerciţii financiare”.
