Proiectul de modificare a Codului Fiscal pare să fie din ce în ce mai controversat, ieri apărând noi informaţii legate de măsurile fiscale ce ar urma să fie adoptate din 2018.
Printre acestea, se numără cea potrivit căreia impozitul pe salariu nu va mai fi reţinut la sursă, acesta urmând să fie achitat anual de contribuabil, în anul următor celui în care a fost remunerat.
Expertul fiscal Dan Schwartz, senior partner în cadrul RSM, consideră că acest lucru va aduce o gaură importantă la buget, cel puţin în 2018. Domnia sa a precizat: “Se doreşte introducerea impozitului pe gospodărie şi, în cadrul noii filozofii fiscale, se vorbeşte şi de globalizarea venitului. Veniturile din salarii vor fi egale cu veniturile brute minus contribuţiile sociale, iar impozitul aferent anului viitor se va achita pe parcursul lui 2019, astfel că vom asista la scăderi importante la buget, în anul 2018. De aceea, cei care lucrează la acest draft trebuie să indice care sunt măsurile compensatorii, pentru că sunt impozite noi introduse, cum ar fi cele pe donaţii şi pe moşteniri. Acestea ar putea constitui oarece surse pentru acoperirea găurii, dar nu sunt suficiente”.
Impozitul pe gospodărie reprezintă o schimbare radicală în domeniul fiscal, este de părere domnul Schwartz, care susţine că oamenii nu vor şti cum să completeze formularele aferente, statul nu va şti cum să urmărească tot procesul, iar textul proiectului, în forma sa actuală, are multe inadvertenţe.
Cei 35.000 de consultanţi fiscali care ar urma să fie angajaţi nu există, în Camera Consiliului Fiscal fiind în total 10.000-11.000 de consultanţi, din care circa jumătate sunt activi, ne-a mai spus specialistul, menţionând că nu există oameni pregătiţi profesional pentru acest post.
Reprezentantul RSM a menţionat: “Implicaţiile vor fi sunt multiple şi majore, unele neimaginabile, legate în lanţ. Este o măsură care nu poate fi luată imediat. Trebuie analizat ani de zile dacă este posibilă implementarea cu succes a unei astfel de măsuri. La prima vedere, se complică fiscalitatea românească, obligaţiile vor fi multe şi greu de îndeplinit, iar consilierii fiscali nu există. Mi se pare o măsură cel puţin nerealistă, lipsită de noimă”.
Nici impozitele aferente veniturilor din dobânzi şi nici cele din câştigurile obţinute la jocuri de noroc nu vor mai fi reţinute la sursă, potrivit draftului de proiect. Sorin Constantinescu, preşedintele Asociaţiei Organizatorilor de Cazinouri din România (AOCR), susţine că această măsură va aduce “pierderi uriaşe” la stat: “Statul va pierde enorm de mult dacă va face această mişcare. Acum, unii organizatori reţin impozitul la sursă, alţii nu, iar noi am cerut ca toate impozitele să fie reţinute, pentru că o parte dintre jucători le declară, altă parte nu. Dacă se va elimina reţinerea la sursă a impozitului pentru fiecare câştig, atunci statul va pierde enorm, pentru că jucătorii, la finalul anului, ies pe minus”.
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a anunţat, ieri, într-un comunicat, că, încă de la începutul anului, Guvernul lucrează la realizarea Codului Economic, “care include Codul Fiscal, aşa cum este prevăzut în Programul de Guvernare, iar impozitul pe venit este un capitol din Codul Fiscal”.
Comunicatul MFP subliniază: “În acest scop, unul dintre grupurile de lucru organizate de Ministerul Finanţelor Publice analizează conceptul referitor la administrarea impozitului pe venit, prin globalizare anuală pentru fiecare gospodărie din România. Conceptul este evaluat de către o paletă largă de specialişti, atât din partea MFP, cât şi din partea Uniunii Naţionale a Notarilor Publici, a Camerei Consultanţilor Fiscali, a Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi şi a Coaliţiei pentru Dezvoltarea României.
După finalizarea analizelor şi a simulărilor necesare, proiectul Codului Economic, în care vor fi integrate toate propunerile avizate, va fi supus dezbaterii publice şi înaintat Parlamentului României”.
Avocatul Gabriel Biriş, fost secretar de stat în MFP, consideră că autorii propunerii de modificare a Codului Fiscal nu s-au gândit că statul nu are capacitatea să controleze şapte milioane de contribuabili.
Specialistul a explicat că, în prezent, există în jur de 300.000 de firme care angajează şi care reţin impozitul la sursă, pentru care controlul este oricum anevoios: “În momentul în care vom avea 7 milioane de contribuabili în loc de 300.000, au Ministerul Finanţelor, ANAF, au statul capacitatea să facă aceste controale, să urmărească? E o întrebare pe care am senzaţia că nu şi-au pus-o cei care au redactat această propunere de modificare a codului fiscal. Şi cât costă acest lucru? Din păcate, în România sunt foarte mulţi oameni care îşi duc viaţa de azi pe mâine. Nivelul veniturilor nu le permite să facă economii. În momentul în care aceşti oameni vor avea în buzunar tot salariul, este puţin probabil că nu îl vor cheltui. Anul următor va veni decizia de impunere pentru tot impozitul pe tot anul. De unde vor lua banii?” Avocatul a conchis că proiectul de modificare a Codului Fiscal, în forma sa actuală, ridică o serie întreagă de probleme. Impozitul pe gospodărie – măsura principală a iniţiativei legislative – presupune impozitarea tuturor veniturilor dintr-o gospodărie, după ce au fost deduse unele cheltuieli.
Printre alte măsuri care ar urma să fie implementate se numără dispariţia impozitului pe dividende, precum şi a celui pe veniturile medicilor.
Guvernul Grindeanu a precizat că îşi doreşte ca modificarea mecanismului de impozitare a veniturilor realizate de persoanele fizice să fie mai întâi “bine fundamentată”, să aibă în spate studii de impact şi să fie definitivată numai după consultarea specialiştilor.
Iată mai jos, precizările venite de la Guvern referitoare la modificarea sistemului de impozitare a veniturilor:
“Aşa cum Ministerul Finanţelor Publice a precizat în repetate rânduri, la nivelul ministerului, sunt în desfăşurare, în acest moment, consultări pe tema realizării unui nou Cod Economic, care va include o reformă a mecanismului de impozitare a veniturilor realizate de persoanele fizice. Conceptul de la care au plecat aceste consultări presupune, pe de o parte, încurajarea unor politici publice (cum ar fi sănătatea sau educaţia), prin acordarea de deductibilităţi fiscale. Pe de altă parte, scopul acestei noi abordări este combaterea evaziunii fiscale, prin încurajarea contribuabililor să ceară bonuri sau facturi fiscale, pe care să le folosească apoi pentru obţinerea deducerilor menţionate mai sus.
Interesul public pentru acest subiect este perfect justificat. Este vorba despre o amplă modificare propusă, pe care o vor resimţi cei mai mulţi români. Tocmai de aceea, ne dorim ca această măsură să fie mai întâi bine fundamentată, să aibă în spate studii de impact şi să fie definitivată numai după consultarea specialiştilor. În urma interesului public major, am decis să facem publică o formă de lucru, care poate constitui o bază de plecare a discuţiilor.
Este un exerciţiu de transparenţă, care ne dorim să continue şi să fie corect înţeles. Grupul de lucru de la Ministerul Finanţelor Publice va continua să analizeze şi să aducă îmbunătăţiri proiectului, iar forma rezultată va fi supusă unei ample dezbateri publice, în urma căreia va rezulta forma finală. Guvernul şi-a propus ca aceste modificări să fie mai întâi temeinic explicate public şi apoi aplicate”.
