Avocaţii Clifford Chance Badea, au anunţat că, în acest sens, companiile din România, indiferent de domeniul în care activează, vor resimţi, la rândul lor, impactul atât pe termen scurt, cât şi lung.
Specialiştii consideră că se impune o atenţie reală şi elaborarea unui plan individual care să ajute companiile să limiteze efecte negative şi să profite de ocaziile apărute. Radu Ropotă, consilier şi coordonator al practicii de restructurare şi insolvenţă în cadrul casei de avocatură, a atras atenţia că, atât la nivelul Uniunii, cât şi la nivelul statelor membre, Comisia Europeană (CE) a propus o serie de măsuri în cazul unui Brexit fără acord.
”În ceea ce priveşte măsurile la nivelul statelor membre, în acest moment în majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană am văzut deja elaborate planuri de intervenţie legate de Brexit menite să limiteze impactul negativ într-o serie de arii precum pieţele financiare şi drepturile cetăţenilor. Spre exemplu, cu privire la pieţele financiare, măsurile privesc în general asigurarea continuării prestării serviciilor financiare (bancare şi de investiţii) de către entităţi reglementate din Marea Britanie, în baza contractelor încheiate înainte de Brexit. În cazul României, până în acest moment, Banca Naţională a României a fost cea care a emis un comunicat privind efectele unui „hard Brexit” din perspectiva furnizării de servicii financiare pe teritoriul României, care în esenţă menţionează că activităţile bancare şi de plată prestate în baza paşaportului european vor înceta la data de 30 martie 2019, în lipsa unei autorizaţii acordate de Banca Naţională”, a spus Ropotă.
În contextul planului de contingenţă, CE a menţionat că „măsurile de contingenţă luate de autorităţile naţionale sau ale Uniunii Europene nu pot înlocui acţiunile pe care trebuie să le facă fiecare cetăţean şi fiecare întreprindere pentru a se pregăti pentru retragerea Regatului Unit”, principiul relevant fiind că măsurile de contingenţă (urgenţă) nu trebuie să fie menite să remedieze întârzierile care ar fi putut fi evitate prin măsuri de pregătire şi prin acţiuni prompte din partea părţilor interesate relevante.
Echipa Clifford Chance Badea a identificat trei arii principale pe care fiecare companie din România, care consideră Brexit ca fiind relevant, trebuie să le ia în calcul, indiferent de forma în care Marea Britanie va alege să părăsească Uniunea Europeană.
”Oricât de ironic ar suna, –no man is an island entire of itself-, acest citat fiind aplicabil în orice domeniu. Astfel, indiferent de domeniul de activitate, companiile activează într-o economie conectată, or asta înseamnă că va exista un efect de domino resimţit mai devreme sau mai târziu şi în România”, spune Radu Ropotă.
El a atras atenţia că, atâta timp cât România depinde comercial de economii europene care vor fi afectate de Brexit, consecinţele se vor resimţi şi aici, situaţia care se aplică în cazul furnizorilor, producătorilor, partenerilor comerciali, clienţilor care activează în România. Totodată, companiile trebuie să îşi elaboreze propriul plan pentru Brexit, existând anumite companii sau domenii economice unde se aşteaptă un impact direct.
”Având în vedere acest impact, fiecare companie potenţial afectată trebuie să întreprindă un proces de verificare (due diligence) al activităţilor şi proceselor interne, în scopul identificării acelor arii legate direct sau indirect de Marea Britanie sau de legea engleză”, spune Georgiana Evi, avocat asociat în cadrul practicii de Banking & Finance şi Pieţe de Capital din cadrul Clifford Chance Badea.
Conform specialiştilor, aceasta se aplică, de exemplu, în cazul companiilor care depind în lanţul de producţie/furnizare de produse din Marea Britanie sau exportă în Marea Britanie.
