Desi distribuitorii de carburanţi au făcut ieftiniri atunci când a fost scoasă supraacciza, premierul Mihai Tudose a justificat reintroducerea supraaccizei tocmai prin faptul ca distribuitorii de carburanţi nu ar fi făcut ieftiniri dupa eliminarea supraaccizei.
Din datele centralizate ale Comisiei Europene, DG Energy, reiese ca eliminarea supraaccizei la carburanţi de 7 cenţi pe litru, coroborată cu reducerea cotei TVA de la 20% la 19%, a făcut ca benzina şi motorina să se ieftinească peste noapte cu circa 50 de bani.
La fiecare etapă la preţul de la pompă se va adaugă 16 de bani/litru, ceea ce va conduce la o creştere de 38 de bani/litru de carburant în decurs de doar o lună, în cazul în care companiile din domeniu nu vor suporta o parte din creşterea accizei. Astfel, românii vor fi obligaţi să scoată cu aproximativ 9% mai mulţi bani din buzunar pentru consumul de carburant. De fapt, este de aşteptat ca scumpirea carburanţilor să se ducă pe orizontală la toate categoriile de produse ce necesită transport auto.
La-nceputul anului, România ajunsese cea mai ieftină ţară din UE la benzină şi a doua cea mai ieftină la motorină. ”Efectele vor fi extrem de urâte. Transportul internaţional va migra către ţările din jurul României, în special către Ungaria şi Austria”, a afirmat vicepreşedintele Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), citat de News.ro. Sunt peste şase milioane de români ce posedă carnet de conducere şi peste 7 milioane de autovehicule înmatriculate.
În ultimii trei ani, România a întregistrat o scădere considerabilă a preţurilor cu energia electrică. Efectul instalării a mii de MW în centrale eoliene şi fotovoltaice a fost că o cantitate foarte mare de energie ieftină, produsă de aceste surse regenerabile, a intrat în piaţă, cu efect asupra scăderii generalizate a preţurilor atât în piaţa reglementată, a consumatorilor casnici, cât şi în piaţa concurenţială. De la 230 – 240 de lei, atât cât costă MWh, în 2014, în piaţa liberă, s-a ajuns, anul trecut, la 150 -160 de lei, o scădere de circa 25%. Şi la gospodării au existat ieftiniri, cumulat circa 13% în preţul final, în ultimii trei ani, atât din ieftinirea energiei cât şi din ajustarea de către ANRE a tarifelor de transport, distribuţie sau a scăderii taxei de cogenerare.
Valul de frig care s-a abătut iarna aceasta asupra României, a adus cu el consumuri record de energie electrică şi gaze. Pe fondul şi a unor declaraţii alarmiste ale autorităţilor, care anunţau iminenţa unei crize energetice, preţurile de piaţă ale electricităţii au explodat, ajungând la recorduri istorice de 800 de lei/MWh. Destul de repede, mai mulţi traderi de energie, cu cifre de afaceri de sute de milioane de euro au intrat în insolvenţă, din pricina unor pariuri greşite de preţ de piaţă şi a imposibilităţii de a-şi onora obligaţiile contractuale. Acesta a fost doar un prim efect. Ulterior, chiar şi Furnizori de Ultimă Instanţă, precum Electrica, care alimentează consumatori casnici de pe piaţa reglementată au avut probleme, reprezentantii acestei companii cerând chiar ANRE să îngheţe preţurile de pe piaţa spot, lucru neacceptat însă de Autoritate.
Ulterior, seceta de pe Dunăre şi de pe râurile interioare, împreună cu un deficit generalizat de producţie (termocentrala Petrom de la Brazi a fost nefuncţională, în primul semestru, un reactor nuclear de la Cernavodă a fost în revizie toată luna mai) a făcut ca preţurile electricităţii să se menţină mari, din aprilie şi până la începutul lui august.
Pentru că, până la 1 iulie, 80% din energia facturată casnicilor provenea din piaţa liberă (care, acum e 90%), preţurile spot mari au ajuns şi la români acasă. La 1 iulie, ANRE a decis majorarea cu, în medie, 8,6% a preţurilor reglementate la energia electrică. A fost doar începutul. Pentru că preţurile mari au continuat să fie o constantă de piaţă, la 1 octombrie va urma o nouă majorare a preţurilor pentru consumatorii casnici, de circa 5%.
Niculae Havrileţ, preşedintele ANRE, estimează: “Va trebui să luăm în considerare de la 1 octombrie chiar o ajustare separată de programul de liberalizare care se încheie la 1 ianuarie anul viitor. Consumatorul este, desigur, cel care pierde. Creşterea va fi de până în 5 procente”.
Cu scumpirea de 5% din octombrie, preţul energiei pentru casnici va fi crescut deja cu circa 14% în acest an, luând în calcul şi modificarea survenită în facturi la 1 aprilie. Este un procent foarte mare care anulează în totalitate ieftinirile din precedenţii trei ani. Energia destinată consumatorilor casnici s-a scumpit pentru că 80% din coşul energetic pe care îl primim acasă era, până, la 1 mai, provenit din piaţa liberă. Acum este 90% iar procentul va ajunge la 100% de Anul Nou 2018.
Pentru producătorii de energie, anul 2017 a fost unul excelent. Beneficiind de conjunctura preţurilor mari de piaţă, Hidroelectrica şi Complexul Energetic Oltenia au anunţat rezultate record la şase luni, 600 de milioane de lei, respectiv 300 de milioane de lei net. Pentru CEO, 2017 a fost chiar un punct de cotitură, minerii reuşind să facă un profit mare, după ce cumulasera pierderi de milioane de euro.
România are un mix de producţie energetică echilibrat, 30% reprezentând energie hidro, 30% energie pe cărbune, 12% nuclear, restul fiind energie produsă în termocentrale pe gaz şi în ferme eoliene sau fotovoltaice. Sunt circa 10 milioane de consumatori de curent în România, dintre care 8,6 milioane sunt consumatori casnici.
La 1 aprilie 2017, la gaze, au fost desfiinţate preţurile reglementate la achiziţia mărfii. Astfel, furnizorii pentru piaţa casnică nu au mai beneficiat de preţul impus de ANRE, de 60 de lei/MWh, fiind nevoiţi să cumpere gaze la preţ de piaţă. De atunci, acesta este de circa 70 de lei/MWh. La următoarea evaluare a costurilor unitare nete, adică în septembrie, furnizorii de pe piaţa reglementată, E.ON şi ENGIE, îşi vor prezenta ANRE costurile suplimentare cu achiziţia gazelor.
Pentru că preţul final la consumator este în continuare stabilit de Autoritate, liber fiind doar preţul de achiziţie, conducerea ANRE va trebui să decidă ce costuri le recunoaşte furnizorilor. Pentru că, faţă de precedenta perioadă de reglementare costul de achiziţie a crescut cu 16%, iar marfa gaz contează în proporţie de 50% în preţul final, impactul în factură ar fi de 8%. ANRE a ajustat însă, de la 1 septembrie, cu 20% tarifele de transport gaze iar transportul contează în proporţie de 7-8% în preţul final, deci, strict pe această structură de cost, creşterea preţului la gaze se diminuează cu 1%. În total, estimările privind scumpirea gazelor, inclusiv cele ale preşedintelui ANRE Niculae Havrileţ, sunt de circa 6-7%, de la 1 octombrie. Puţin, pentru perioada caldă, când consumurile sunt mici, dar mare, raportat la consumurile de iarnă. România are circa 3 milioane de consumatori casnici de gaze, 95% dintre ei fiind arondaţi la ENGIE sau E.ON.
Începând din acest an, pe pieţele reglementate de energie electrică şi gaze, consumatorii casnici pot migra, către piaţa liberă, unde preţurile sunt considerabil mai mici. Transferul se poate face printr-o simplă cerere către noul furnizor ales şi printr-o notificare emisă vechiului furnizor. Facturile, odată cu “migrarea”, pot scădea cu până la 25% la curent şi 15% la gaze iar preţurile, funcţie de firmă, pot fi garantate un an, chiar doi.
Transferul implică şi riscuri, legate de evoluţia preţurilor de piaţă de după perioada în care aveţi un preţ fix. Cu toate că ofertele sunt atractive în piaţa liberă, sunt încă foarte puţine transferuri. Explicaţia, spune Havrileţ, rezidă dintr-o latenţă a consumatorului român faţă de schimbare şi completarea de acte, dar şi pentru că facturile, atât la energie cât şi la gaze, au valori în general mici.
“Pentru câţiva lei sau zeci de lei, consumatorul preferă să nu se deranjeze. Dacă economia, în schimb, va fi semnificativă, o să vedem şi multe transferuri”, arată şeful ANRE. Până acum, cele mai agresive oferte de portare au venit de la Enel, care este şi furnizor de Ultimă Instanţă pe piaţa reglementată. Compania a anunţat recent că a atras peste 500.000 de clienţi în piaţa liberă.
