Mii de români sunt afectaţi de această lege. Numai în Bucureşti sunt identificate 174 de blocuri considerate pericol public în caz de cutremur. În acestea locuiesc peste 4.200 de persoane.
Proiectul Guvernului arată că, în cazul în care se refuză accesul reprezentanţilor autorităţilor însărcinaţi cu lucrările de consolidare, primarul va putea dispune restrângerea folosinţei încăperilor sau evacuarea temporară, pe timpul desfăşurării lucrărilor.
„Decizia de evacuare temporară are caracter executoriu de la data ofertei unei locuinţe de necesitate pentru cazare pe perioada execuţiei lucrărilor de intervenţie şi va putea fi adusă la îndeplinire pe calea executării silite“, se arată în proiectul de lege.
Primăria este obligată să asigure fondurile necesare cheltuielilor de mutare a persoanelor în locuinţe de necesitate sau să plătească chiria pe perioada execuţiei lucrărilor, dacă locuinţele de necesitate lipsesc. Tot primăria trebuie să pună la dispoziţia celor evacuaţi spaţii necesare depozitării bunurilor materiale care nu pot fi mutate în locuinţele de necesitate.
Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare din România a anunţat că doar 14% dintre locuinţele României sunt asigurate printr-o poliţă facultativă, care acoperă valoarea integrală a locuinţei în caz de cutremur. Calculele asociaţiei profesionale indică pagube de 6 mld. euro în cazul unui cutremur similar celui din 1977.
Proprietarii locuinţelor consolidate trebuie să returneze banii cheltuiţi de autorităţile locale în rate lunare egale, fără dobândă, pe o perioadă de până la 25 de ani de la data recepţiei lucrărilor.
Persoanele fizice sau firmele care deţin spaţii comerciale la parterul blocurilor cu risc seismic trebuie să plătească banii cheltuiţi pe consolidare în rate lunare egale cu o dobândă fixă de 5% pe an, cu o durată de rambursare de până la 5 de ani de la data recepţiei. Evident, pe perioada lucrărilor este interzisă desfăşurarea activităţii în aceste spaţii.
În expunerea de motive la proiectul legislativ, se precizează că existenţa, în continuare, a unui număr mare de clădiri înalte încadrate în clasa I de risc seismic, în comparaţie cu numărul redus de clădiri la care proprietarii au început lucrările de consolidare, reprezintă o situaţie de criză, deoarece „un seism major din sursa Vrancea poate conduce, cu o mare probabilitate la o situaţie care poate periclita relaţiile dintre factorii publici şi populaţie“.
