Actualul guvern are ca variantă de lucru pentru suplimentarea veniturilor la buget o taxă de 0,3% pe an din activele bancare, spun surse din mediul politic şi financiar. Aceleaşi surse spun că ordonanţa de urgenţă care ar ratifica acest lucru trebuie să apară foarte repede pentru ca Executivul să poată încasa suprataxa şi pe activele bancare la nivelul anului 2016. Bugetul ar câştiga circa 300 de milioane de euro.
Executivul a pregătit mai multe variante de taxare a băncilor, variante prin care să contracareze presupusele scurgeri de profit ale acestora către ţările în care se află banca mamă. Fără specialişti în domeniul preţurilor de transfer, Guvernul acuză băncile că nu plătesc suficient impozit pe profit în România şi că se împrumută la dobânzi prea mari de la banca-mamă.
Ultima dintre variante, care pare şi cea mai viabilă dintre propunerile lansate, se referă la o taxă de 0,3% anuală la nivelul activelor bancare. Surse oficiale spun că aceste reglementări trebuie să apară foarte repede pentru ca legea nouă să intre în vigoare rapid şi să fie aplicată şi la nivelul activelor din sistemul bancar înregistrate în 2016. Surse din mediul politic şi financiar arată totoodată că, pentru plata salariilor majorate ale bugetarilor până la sfârşitul anului în curs ar mai fi necesari circa 2-3 miliarde de lei, pe care Guvernul trebuie să îi găsească rapid. Un alt deficit, de circa 2,6 miliarde de lei potrivit unor specialişti fiscali, este cel produs de majorarea pensiilor la începutul verii.
Conform ultimelor date BNR, la sfârşitul lui decembrie 2016, totalul activelor bancare era de 393,6 miliarde de lei la jumătatea anului 2017 ele atingând nivelul record de 398,6 miliarde de lei. Un impozit de 0,3% ar adduce un surplus de circa 300 de milioane de euro la buget. Totuşi, ţinând cont de faptul că indicatorul ROA (Profit net anualizat / Total active la valoare medie) la nivelul sistemului bancar comunicat de BNR a fost de 1,08, o taxă de 0,3% pe total active echivalează cu o tăiere de 30% a profitului net bancar.
Celelalte taxe discutate până acum de executiv s-au referit la introducerea CASS pe fiecare tip de investiţie financiară sau pe taxarea tuturor tranzacţiilor bancare, după modelul din Ungaria şi Austria, ţări care au aplicat această taxă după ce statul a contribuit cu bani cash la salvarea unor bănci. Rămâne de văzut asupra căreia dintre cele trei variante se va opri executivul, deşi cele mai multe surse spun că impozitul pe active are cele mai mari şanse să se transforme în lege.
Premierul Mihai Tudose neagă intenţia de a taxa activele bancare
Premierul Mihai Tudose a transmis, pentru Bloomberg, că nu intenţionează să introducă o taxă pe activele bancare, după ce senatorul Florin Cîţu a declarat că Guvernul pregăteşte o taxă de 0,5% aplicabilă pe activele băncilor, asiguratorilor şi IFN-urilor.
„Guvernul României nu plănuieşte o taxă pe activele bancare în sistemul financiar”, a transmis prim-ministrul Mihai Tudose, printr-un mesaj trimis publicaţiei Bloomberg.
Florin Cîţu, membru în comisia de Buget Finanţe, anunţase în cadrul unei emisiuni că Guvernul pregăteşte o nouă taxă, care va fi aplicată pentru toate companiile din sectorul financiar-bancar, care ar urma să fie de 0,5%, aplicabilă pe activele băncilor, asiguratorilor şi IFN-urilor.
„Problema cea mai mare pentru acest Guvern o reprezintă execuţia bugetară, lipsa banilor la buget. Totul începe o campanie de demonizare a unui sector, bancar sau pensii, iar după ce ai pregătit, vii cu o taxă, pe care societatea o acceptă, pentru că ei sunt cei răi. O să vină o taxă pe cifra de afaceri, pentru tot sistemul financiar bancar, din ce am înţeles de 0,5%, aplicată pe active”, a spus senatorul PNL.
