Cea mai controversată modificare a Codului Fiscal priveşte transferul contribuţiilor sociale din sarcina angajatorului, în cea a angajatului.
Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), apreciază că cele 261 de modificări ale Codului Fiscal din anul 2017 au afectat încrederea IMM-urilor în sistemul fiscal şi au implicat costuri ridicate de modificare a programelor de contabilitate, de consultanţă şi de implementare a modificărilor, apreciază Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).
“Media modificărilor anuale ale Codului Fiscal la nivel european, a diverselor aspecte tehnice, în niciun caz fundamentale, este de 50. În România, numai în acest an, am avut 261 de modificări ale Codului Fiscal. Timpul mediu de dezbatere cu partenerii sociali şi stakeholderii pentru implementarea măsurilor de modificare a legislaţiei cu incidenţă asupra mediului economic, este de trei ani. În România, am atins un record nemaiîntâlnit de zero zile (a se vedea ultima OUG de modificare a dialogului social). Reiterez faptul că este necesară asigurarea stabilităţii cadrului legal şi predictibilităţii pentru IMM-uri, cu simplificarea birocraţiei, reducerea cheltuielilor administrative şi valorificarea bunelor practici în domeniul reglementărilor fiscale din celelalte state europene”, a declarat Florin Jianu.
CNIPMMR arată că modificările şi completările Codul Fiscal nu au respectat normele de tehnică legislativă şi principiile fiscalităţii şi dialogului social în condiţiile în care încrederea în sistemul fiscal este o condiţie esenţială pentru investitori.
Potrivit sursei citate, pentru asigurarea unui mediu favorabil iniţierii şi dezvoltării afacerilor, în procesul de elaborare a actelor normative care au impact asupra întreprinderilor mici şi mijlocii, evaluarea sistematică a impactului se face prin aplicarea Testului IMM, care se efectuează de către iniţiatorul actului normativ, înainte de demararea procesului de avizare a acestuia. Evaluarea constă în efectuarea unui sondaj cu privire la potenţialele efecte generate în activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii de introducerea noilor reglementări. “Este obligatorie consultarea organizaţiilor reprezentative ale întreprinderilor mici şi mijlocii privind conţinutul proiectelor de acte normative, al analizelor de impact şi al Testului IMM, cu valorificarea în mod corespunzător a propunerilor acestora sau motivarea nevalorificării poziţiei lor, documente ce vor însoţi proiectul de act normativ până la adoptare”, subliniază comunicatul CNIPMMR.
În plus, modificările Codului Fiscal nu au respectat principiile fiscalităţii, respectiv asigurarea informării contribuabililor, potrivit cărora modificarea/completarea documentului se realizează “prin lege, care intră în vigoare în termen de minimum 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României”. De asemenea, nu este respectată nici predictibilitatea impunerii care spune că trebuie să se asigure “stabilitatea impozitelor, taxelor şi contribuţiilor obligatorii”, “pentru o perioadă de timp de cel puţin un an, în care nu pot interveni modificări în sensul majorării sau introducerii de noi impozite, taxe şi contribuţii obligatorii”.
Reprezentanţii IMM-urilor amintesc de practica Uniunii Europene, unde sarcinile de reglementare pentru întreprinderi, cetăţeni şi administraţiile publice sunt menţinute la un nivel minim iar impactul legislaţiei este evaluat pe tot parcursul ciclului de elaborare a politicilor, de la etapa de concepere a unei politici, până la aplicarea şi revizuirea acesteia.
În unele state UE, consultările pot dura şi 2 ani Spre exemplu, în Germania există numeroase acte normative de drept fiscal, pentru diverse tipuri de impozite şi taxe, care, în general, fac obiectul unor modificări regulate. De obicei sunt cca. 23 de modificări ale legislaţiei fiscale pe an, cu parcurgerea unei procedurii legislative ample, cu consultări ample şi cu fundamentări riguroase, a informat CNIPMMR. În Polonia, pentru modificarea reglementărilor fiscale sunt realizate analize şi consultările ample şi îndelungate, cu fundamentări şi analize de impact (exp. pentru plată divizată a TVA-ului consultările au durat 2 ani). În Marea Britanie se realizează ample analize şi consultări pentru modificarea reglementărilor fiscale, care abia apoi sunt supuse aprobării.
În Norvegia, Parlamentul este instituţia legiuitoare, iar procesul de legiferare corelează, în două procese în buclă care se derulează simultan sau separat, consultările pe propunerile de iniţiativă formulate în procesul executiv decizional cu lobby-ul exercitat, pe de o parte, la nivel politic, pe de altă parte de către actorii economici şi sociali implicaţi (sindicat LO, patronat NHO, mediul de afaceri şi investitori, ONG-uri active în domeniul mediului sau social), în vederea obţinerii consensului, transpus de comisiile de specialitate într-o Cartă Albă, transmisă spre avizul Guvernului, aviz care se exprimă în urma consultării/negocierii cu partenerii sociali. Procesul legislativ este unul de durată, iar implementarea legislaţiei aprobate necesită un an pentru îndeplinirea informării şi a adaptării la măsuri. Deşi Guvernul are abilitate de a emite acte cu caracter de urgenţă, acestea nu vizează decât starea de invazie militară, care periclitează siguranţa naţională. Numărul mediu de legi adoptate într-un an: 70-100, inclusiv cu modificările legilor deja existente; influenţă foarte mare a poziţiei patronatelor şi sindicatelor în procesul legislativ şi în relaţia cu parlamentarii.
