Până acum am avut flotare controlată a leului şi unul dintre cele mai stabile cursuri de schimb din regiune cu riscul unor dobânzi volatile, după cum precizează economistul şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru. În condiţiile unei inversări a trendului de dobândă, determinată de ponderea mare a creditelor în lei cu dobânda legată de Robor, banca centrală va muta probabil constrângerile de pe cursul de schimb pe dobânzi, pentru un Robor mai stabil şi predictibil.
Buletinul zilnic de piaţă al ING Bank arată că “în piaţă există puţină încredere într-un leu mai puternic pe termen scurt. (…) datele mai bune din SUA au sporit şansele ca FED (Sistemul federal de rezervă ) să acţioneze curând, chiar şi în martie, iar acest lucru este încă un factor negativ pentru activele locale, alături de îngrijorările privind mediul politic local”.
FED a majorat pentru prima dată dobânda de referinţă în luna decembnrie 2016 şi există semnale că următoarea etapă va fi în martie. Previziunile ING Bank indică faptul că, pe termen scurt ne putem aştepta în continuare la deprecierea leului comparativ cu moneda europeană, atât din motive externe cât şi din motive interne.
Ionuţ Dumitru, economist şef al Raiffeisen Bank arată că, pe lângă presiunile venite din creşeterea dobânzilor pe piaţa americană care determină investitorii să îşi retragă banii din pieţele emergente, creşterile salariale foarte ample, care vor continua şi în a doua parte a anului, dublate de o evoluţie slabă a industriei şi o creştere mult mai mică a productivităţii sunt tot atâtea motive de presiune asupra leului.
După cum arată Ionuţ Dumitru ,evoluţia cursului de schimb al monedei naţionale în ultimii 5-7 ani a fost mult mai stabilă faţă de regiune (faţă de forinţul unguresc sau zlotul polonez de exemplu). Acesta precizează că flotarea controlată a leului a fost posibilă cu preţul unor dobânzi mult mai volatile, dobânzi care doar anul trecut au fost ceva mai stabile.
În opinia economistului şef, BNR a preferat să sacrifice stabilitatea dobânzilor (vorbim aici de nivelul indicatorului Robor luat în calcul la stabilirea dobânzilor la credite) în favoarea cursului de schimb deoarece volumul creditelor în valută în urmă cu cinci ani era de 65% în total credite, iar un curs predictibil asigura o mai bună rambursare a împrumuturilor.
În timp însă, creditarea în valută scade cu rapiditate, iar creditul în lei se anunţă în creştere accelerată pentru acest an. La ora actuală, ponderea creditului în lei a ajuns la 55% din total credite şi în majoritatea cazurilor vorbim de o dobândă legată de indicatorul Robor. O evoluţie fluctuantă a pe un trend general de creştere a dobânzilor ar genera multe dificultăţi în ranbursarea creditelor în lei.
“În contextul în care constrângerea creditului în valută se diminuează, chiar rapid, iar ponderea creditului în lei este din ce în ce mai mare, s-ar putea ca pentru BNR riscul de dobândă să devină mult mai important decât stabilitatea cursului de schimb.
De aceea, mă aştept ca pe termen mediu, BNR să opteze pentru păstrarea unor dobânzi mai stabile, mai predictibile şi un curs mai volatil”, a declarat Ionuţ Dumitru. Este foarte probabil ca în perioada următoare să asistăm la o creştere a dobânzilor de pe piaţa interbancară către nivelul dobânzii de referinţă, de 1,75% în prezent, chiar dacă banca central va lăsa probabil neschimbat acest indicator până la sfârşitul anului în curs sau începutul anului viitor.
