Un articol despre un primar din Tarcău, județul Neamț, a născut rumoare, dar și un drept la replică din partea unui polițist, ginerele fostului edil, care susține că i-a fost violată viața privată.
Mai exact, domnul dorește să fie șterse din articol datele despre faptul că a primit ca donație un teren de 3.669 mp și o casă de 286 mp, dar și imaginea clădirii din cadrul articolului „Un primar a stat patru luni după gratii pentru o suspiciune rezonabilă. Detectiv în propria cauză”.
Plus faptul că soția sa, fata fostului edil al comunei, a fost angajată chiar de tatăl ei. În continuare vom prezenta un istoric al subiectului, apoi parțial dreptul la replică cu completările aferente în urma unui lung interviu telefonic.
Verificarea declarațiilor de avere publice din 2010 până în prezent a condus la o surpriză legată de subofițerul care este ginerele fostului baron local PSD. Am descoperit talentul acestuia în a deveni și fermier cu o suprafață de teren impresionantă.
Dănuț Manole Fîrțală este primar PNL al comunei Tarcău din 2020, iar în 2024 și-a câștigat al doilea mandat de după gratii, fiind arestat preventiv cu acuzația de suspiciune rezonabilă de luare de mită. A fost, de altfel, primul edil arestat în campanie electorală, o premieră pentru justiția din România. Urmărirea penală a început în ianuarie 2024, când Iulian Găină, fostul primar PSD timp de 16 ani, a depus o plângere la DGA Neamț prin care acuză anumite contracte ale lui Fîrțală. Fără dovezi, dar a devenit primul denunțător. A susținut că poate obține probe prin mărturia unui colaborator mai vechi al său, Silviu Ciupercă (n.r. și angajatorul soției lui Găină într-o anumită perioadă), administratorul unei firme care a avut în 2023 contracte cu Primăria Tarcău.
Acesta din urmă a devenit denunțător și colaborator al organelor de anchetă. Ciupercă a purtat microfon și cameră video, pentru a surprinde posibila infracțiune. Totodată, Ciupercă a prezentat ca dovezi câteva mesaje de pe WhatsApp, pe care le-a trunchiat. În niciunul dintre mesaje nu se vorbește de mită, șpagă, comision ș.a.m.d., ci despre a cere bani cu împrumut de la primarul Fîrțală (părți șterse de denunțător, dar recuperate de cel cercetat) sau rugămintea de a achita facturile pentru serviciile prestate. Trei luni a fost supravegheat video și audio edilul liberal, inclusiv prin interceptarea convorbirilor telefonice, dar nu a fost obținută astfel nicio probă clară.
Totuși, în dimineața de 22 mai 2024, Manole Fîrțală a fost reținut de procurorul Sorin Constantin Sofronie, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț, care a reușit în fața instanțelor de judecată și prelungirea arestului timp de patru luni. Dintre toate documentele cercetate de reporterul Libertatea nu a reieșit o sumă care să poată fi dovedită ca mită (bani înregistrați, flagrant delict sau discuții pe tema unei cifre măcar). Manole Fîrțală susține că este nevinovat și că banii dați de Ciupercă (trei acte materiale cu sume între 3.000 și 5.000 de lei) sunt sumele pe care el le-a dat cu împrumut la solicitarea denunțătorului.
Cu toate aceste amănunte care par să-l exonereze, primarul a rămas în continuare sub control judiciar, cu interdicția de a vorbi cu peste 40 de persoane și de a reveni la muncă. Nici la această oră, procurorul Sofronie (n.r. – fost polițist la IPJ Neamț, pe care domnul Bontaș-Găină Cozmin declară că nu îl cunoaște) nu a dispus o soluție în dosar: clasarea sau trimiterea în judecată. Magistratul doar solicită de fiecare dată prelungirea controlului judiciar pentru a căuta probe la mai bine de un an și două luni de la începerea urmăririi penale. În acest timp, au fost audiați zeci de martori și administratori de firme, apoi s-au extins cercetările la un gard și un coteț de găini, pe motiv că socrul edilului ar fi avut angajați la lucru oameni care au avut contracte cu administrația locală. Doar că socrul are facturi pentru toate lucrările și toate materialele din gospodărie, iar ancheta s-a blocat pentru a doua oară (n.r. – pe această temă a fost închis cu NUP un alt dosar în urmă cu doi ani).
Polițistul specialist în economie și jurnalism
În câteva mesaje trimise pe adresa redacției, polițistul Bontaș-Găină Cozmin ne-a explicat în peste nouă pagini cum se face jurnalismul și ne-a sugerat că oricine muncește cinstit poate construi o casă de 286 mp în centrul unei comune. Cităm un fragment din dreptul la replică exact cum a fost trimis: „În timp ce lecturam articolul am observant cu stupoare că în cuprinsul acestuia este publicată o fotografie cu locuința mea și se face referire la persoana mea, la soția mea, Bontaș Ioana, și se insinuiază în mod evident o oarecare implicare a mea în dosarul de coruptie, citez «Casă construită și cu ajutorul ginerelui, care este polițist la IPJ Neamț, instituția de unde a pornit scandalul mitei». Nu îmi voi expune părerile personale asupra întâmplărilor la care se face referire în articol cu privire la alte persoane, întrucât există instituții abilitate să soluționeze orice fel de neînțelegere, de încălcare a legislației ori derapaje de la valorile morale ce ne definesc, dar nu pot să trec cu vederea amatorismul jurnalistic la care am putut să asist în cuprinsul articolului în ceea ce mă privește pe mine și pe familia mea și la încălcarea flagrantă a oricărui cod de etică și deontologie jurnalistică. Voi preciza punctual aspectele unde cu răutate s-a greșit flagrant din partea publicației dumneavoastră.
S-a făcut referire că fostul edil, Iulian Găină, și-a angajat fiica la primărie în perioada în care era în activitate. Soția mea, Bontaș Ioana, este fiica d-lui Iulian Găină, iar în anul 2014 s-a înscris la un concurs pe un post la Centrul de informare turistică ce funcționa la nivelul Primăriei Tarcău, a fost declarată admisă și a lucrat pe funcția de agent de turism până în anul 2016, având salariul minim pe economie în acea perioadă, respectiv 630 lei net. Consider că orice persoană din România care îndeplinește condițiile necesare se poate înscrie la orice concurs în vederea angajării, iar o eventuală relație de rudenie nu poate stingheri sau împiedica dreptul oricărui cetățean la un loc de muncă, mai ales că remunerația lunară reprezenta minimul pe economie la acea dată, ceea ce nu poate forma convingerea sau suspiciunea unui loc privilegiat într-o instituție.
Printr-o simplă investigație jurnalistică, chiar prin câteva simple întrebări se puteau obține datele reale precizate de mine mai sus, ceea ce nu mai lăsa loc formulării tendențioase din cuprinsul articolului. S-a făcut referire în mod tendențios, chiar răutăcios și subiectiv la persoana mea, citez «Casă construită și cu ajutorul ginerelui, care este polițist la IPJ Neamț, instituția de unde a pornit scandalul mitei». Ce să înțeleg din cuprinsul articolului, că sunt implicat în acel dosar de corupție? În cazul în care cineva are suspiciuni, probe, indicii cu privire la persoana mea că aș fi comis ilegalități, îi pot sugera să se adreseze organelor competente, dar sub nicio formă nu voi accepta să fiu terfelit prin presă și să mi se aducă atingere eticii, onoarei și conduitei morale ce le-am și care au fost principii de bază ale activității mele ca polițist. Nu voi accepta să fiu atras și murdărit în jocuri de culise de vreun amator jurnalistic, așa cum s-a dovedit a fi autorul prezentului articol. Toată lumea cunoaște că în jurnalismul adevărat orice informație se verifică din mai multe surse ca să ai convingerea ca jurnalist că este veridică și se cere, acolo unde se poate, părerea persoanei în cauză, astfel încât să-și exprime punctul de vedere”, a scris Cozmin Bontaș-Găină.
„Atât eu cât și soția mea lucrăm în instituții onorabile și ne facem datoria la un nivel ridicat de profesionalism, iar faptul că ne-am trezit «pe nepusă masă», pe nedrept și total nejustificat terfeliți atât de injust, ne aduce prejudicii morale și de imagine, peste care nu putem trece ușor. Aceste prejudicii sunt accentuate de faptul că publicația dumneavoastră are desfășurare la nivel național și nu acceptăm o astfel de poziție ingrată. Atât pe mine cât și pe soția mea, nu ne interesează despre acele presupuse răfuieli la care se face referire în cuprinsul articolului, despre nemulțumirile vreunei persoane, sunt instituții care cu siguranță vor face lumina în mod legal și just în orice situație. Nu putem fi prezentați ca beneficiarii vreunei ilegalități sau mai rău, în cazul meu, ca pe un artizan al unei ilegalități, așa cum se insinuiază în cuprinsul acestuia.
Nu se poate publica vreo fotografie cu locuința noastră pentru că nu a facut și nu face obiectul vreunei verificări, investigații, ori cercetări. A fost construită în mod legal, prin mijloace legale și la indemana fiecărui cetățean, respectiv salarii, credite, etc … Consider că este o casă obișnuită, nu iese cu nimic în evidență pentru că acestea au fost posibilitățile noastre, iar construcția unei case poate fi la îndemana oricărei familii care muncește și își dorește acest lucru. Nu vom accepta să fie emblema vreunei etichete oneroase, așa cum s-a insinuat de către cel care a redactat articolul. Sunt instituții abilitate care pot face verificări”, a precizat autorul dreptului la replică.
Evoluția agentului-fermier: de la zero la 114.000 mp
În 2010, Vasile Cozmin Bontaș-Găină s-a angajat la IPJ Neamț ca agent de ordine publică. Ca avere, avea 11.000 mp de teren în comuna Români, în urma unei succesiuni, 3/4 dintr-un apartament de 55 mp și un Renault cumpărat din 2003. Soția sa, Ioana Bontaș-Găină, nu lucra, iar salariul polițistului era secretizat. În 2011, soția s-a angajat ca agent de mediu la o firmă și împreună cu soțul încasau anual aproape 38.000 de lei. Bani insuficienți, motiv pentru care au împrumutat de la BCR 20.000 de lei. Acest lucru rămâne la fel de financiar până în 2014, când dispar partea de teren agricol și creditul. Nu este menționat undeva dacă a vândut sau a donat terenul moștenit.
În 2014, fata primarului reușește performanța să se angajeze la două structuri publice: Primăria Tarcău, ca agent de turism, unde tatăl ei era primar, cu o leafă de 724 de lei lunar, dar și ca responsabil de mediu la ADI Eco Neamț, în subordinea Consiliului Județean Neamț, unde salariul era mai mare: 1.024 de lei. Ginerele edilului câștiga atunci 1.537 de lei, dar în averea familiei nu era trecut niciun metru pătrat de teren.
Marea afacere are loc în 2016, când soții Bontaș-Găină cumpără 114.000 mp de teren agricol în comuna condusă de baronul Iulian Găină (o parte în 2015, dar nu apare în declarația de avere din acel an). În acea perioadă, salariile celor doi din trei locuri de muncă însumau 33.000 de lei anual, ceea ce la cursul valutar BNR însemna 7.376 de euro. La această sumă se adaugă 5.300 de lei, bani obținuți din vânzarea de lemn și subvenție APIA. Ca amănunt: primarul Găină avea deja 12 ani în fruntea comunei.
În declarația de avere din 2016 apare și o tranzacție de 10.000 de lei prin care soții Bontaș-Găină vând 13.000 mp de teren agricol către o localnică. Sumă egală cu salariul fiicei primarului, care a beneficiat de o mărire de peste 100 de lei lunar. Cei doi rămân, așadar, cu puțin peste 100.000 mp de teren agricol. Singura schimbare la capitolul financiar intervine în perioada 2017-2019, când soții iau un credit de aproape 25.000 de euro, iar Ioana Bontaș-Găină este avansată pe poziția de șef serviciu monitorizare la CJ Neamț. De aici și mărirea de leafă la 4.676 de lei lunar. Apoi urmează în 2019 donațiile din partea încă primarului Iulian Găină și a soției sale, Mariana (n.r. – aceasta a vândut în 2013 peste 40.000 mp de teren unei firme apropiate de șeful PSD Neamț de atunci, Ionel Arsene, fost parlamentar, om de afaceri, președinte al CJ și condamnat definitiv pentru corupție).
Omisiunile și contradicțiile din dreptul la replică
Pe marginea supărărilor polițistului legat de articol, reporterul Libertatea a stat de vorbă cu domnia-sa pentru a lămuri anumite aspecte, mai ales că nu a fost învinuit de nimic în cadrul articolului. Chestionat despre cât l-au costat terenul și casa, Botaș-Găină ne-a spus că nu este treaba unui jurnalist, dar el a muncit cinstit împreună cu soția pentru toate bunurile care sunt rezultatul unor credite și al salariilor (n.r. – familia a luat un singur credit recent de 9.000 de euro în 2023, apoi imediat o mașină în același an, iar casa există din 2019). De fapt, casa și terenul sunt donate de socrii săi, fostul primar, mai exact, edil care ne-a povestit la momentul documentării cum a ajuns terenul la fiica sa. „Soția mea avea de primit un teren, iar eu ca edil trebuia să execut hotărârea judecătorească de retrocedare. Așa că i l-am dat pe cel pe care se află locuința fiicei mele. În calitate de primar, da, dar trebuia să mă supun legii. La fel, a trebuit să o angajez pe fiica în subordinea mea dacă a câștigat un concurs pentru postul de agent de turism”, ne-a mărturisit Găină.
Doar întâmplarea a făcut ca terenul să fie în zona cunoscută ca Parcul Reginei Maria (n.r. – localnicii în vârstă povestesc că așa se știe, că Majestatea Sa venea aici în plimbare, având chiar și o locuință. Dependințe care au fost ocupate zeci de ani de două firme, înainte și după 1990) și să se afle foarte aproape de primărie, chiar în buricul comunei. Întrebat din nou cum de susține că a construit casa, dacă în declarația de avere a scris clar că este donație, polițistul Bontaș-Găină a continuat să afirme că el a ridicat-o de la primul cui. Este o contradicție pe care a refuzat să o lămurească, dar ne-a trimis să sesizăm autoritățile, dacă avem suspiciunea rezonabilă că a comis un fals în declarații.
Prețurile pentru terenul și casa „obișnuită”
Pentru a vedea cât ar costa terenul și construcția casei, am întrebat specialiștii în imobiliare și construcții din zonă. Pământul este evaluat la 15 euro mp, ceea ce înseamnă 55.000 de euro, iar ridicarea vilei de 286 mp ar costa, în funcție de materiale, între 150.000 și 170.000 de euro. Așadar, fără mobilă, amenajarea curții și garajul uriaș, cele două bunuri sar de 200.000 de euro. Sumă imensă raportată chiar și la salariile mărite ale celor doi soți, circa 6.300 pentru Cozmin Bontaș-Găină și 7.300 pentru soția sa. Pe de altă parte, cei doi puteau primi de la socri această mică avere, așa cum este menționat în declarațiile de avere ale celor doi pe site-urile IPJ și CJ Neamț.
70.000 mp de pădure care ar fi, de fapt, pășune
Revenind la declarația de avere a polițistului, am constatat că nu a fost chiar atât de grea din punct de vedere financiar perioada, cum se plângea, în care soția sa lucra la primărie, în subordinea tatălui. Angajată din 2014 până în 2016, Ioana Bontaș-Găină a reușit împreună cu soțul să cumpere peste 114.000 mp de teren agricol. În declarația de avere actuală însă apar 67.000 mp de teren forestier, deci pădure, iar cu donația de 3.600 mp de teren intravilan a sărit de 70.000 mp. Întrebat cum de a reușit performanța, în timp ce amândoi aveau un salariu destul de mic, polițistul ne-a replicat că nu este pădure, chiar dacă scrie forestier în declarația de avere, ci pășune. „Să nu credeți că a costat o avere, ci undeva la 1.000 de euro hectarul. Vi se pare vreo avere? Să mă cerceteze organele abilitate”, a mai adăugat Bontaș-Găină, care, când a aflat că șeful IPJ Neamț, Gabriel Coman, are doar 500 mp și o casă de 82 mp, i-a urat să fie sănătos. De pe pășunea menționată, soția polițistului a vândut la începutul anului 2024 masă lemnoasă de 17.000 de lei, iar în 2021, de peste 15.000 de euro tot lemn de pe pășune. În timpul documentării n-au fost găsite pe site-urile specializate declarațiile de avere din 2018, 2022 și 2023. Lipsa datelor împiedică stabilirea momentului când soții Bontaș-Găină au vândut peste 30.000 mp și pentru ce sumă.
Fiica fostului primar, angajată de fugarul Ionel Arsene
În perioada în care Ioana Bontaș-Găină a fost angajată la Consiliului Județean Neamț, conducerea era asigurată de Ionel Arsene, șeful PSD local, apoi urmăritul internațional. Același partid condus la nivel de Tarcău de Iulian Găină. Între timp, Arsene a fost condamnat definitiv pentru trafic de influență când a solicitat de la un martor 100.000 de euro pentru a influența ANI să schimbe o decizie de incompatibilitate. (Cercetat de ANI a fost și primarul Găină pentru că și-a angajat fiica în subordinea sa la un centru turistic despre care localnicii n-au auzit și nici eventualii turiști, potrivit surselor noastre. Centru care nu funcționează nici acum. ANI a considerat atunci că e firesc.)
Mai mult, actualul șef al Consiliului Județean Neamț este tot un coleg de partid cu fostul edil Găină, care s-a bucurat anul trecut în campania pentru funcția de primar de susținerea șefului fiicei sale, respectiv domnul Daniel Vasilică Harpa. Acesta din urmă a fost polițist, primar al orașului Târgu Neamț (2014-2024) și acum șef al PSD Neamț și al CJ.
Amenințarea cu procesul
Reporterul Libertății a investigat întreaga încrengătură din acest dosar timp de șase luni până la publicare, fiind la fața locului, discutând cu localnicii, cu actualul primar, cu fostul edil, cu sursele și chiar cu procurorul de caz. Imaginea casei soților Bontaș-Găină nu reprezintă o acuzație, așa cum a interpretat ginerele fostului baron local, ci o piesă dintr-un puzzle în care apar foști polițiști și oameni de partid. Fotografia privind donația generoasă a fost realizată din spațiul public, după ce ne-am asigurat că drumul nu este tot al unei persoane din clanul Găină, pentru a nu încălca proprietatea privată.
Citeşte întreaga ştire: Replica unui polițist cu o casă „obișnuită” de 286 mp și 70.000 mp de pădure: „Să mă cerceteze organele abilitate”
