Gabriel Comănescu – Un JOKER de milioane de EURO

0
416

Reporter Sfin: De ce „joker”?

Dr. Kristine Bago: „Joker” – un cuvânt strâns legat de altul – „Noroc”.

Dar ce înseamnă „noroc”?

Doar o explicație elegantă la anumite conjuncturi favorabile create chiar de noi, pe baza unor interese de natură personală.

Reporter Sfin: Sunteți dvs. elegantă în exprimare precum explicația pe care tocmai ați oferit-o. În afaceri cel puțin, „norocul”, înseamnă să ai „pile”, „relații”, „conexiuni”, care să dea din coate pentru tine, să facă ce vrei tu…

Și cam așa se nasc Imperiile Financiare și Mogulii aferenți…

Dr. Kristine Bago: Adevărat.

Dacă ne uităm în DEX la etimologia cuvântului JOKER, avem următoarea definiție:

„joker, jokeri (substantiv masculin)

  • 1. Carte de joc cu cea mai mare valoare în unele jocuri de noroc, care poate înlocui orice carte în jocul respectiv.”

Sau dacă traducem acest cuvânt în limba română, având în vedere proveniența lui (limba engleză):

Reporter Sfin: Pe principiul unde există un Comănescu – există și un joc… de „noroc”.

Dar să vedem care este „valoarea” acestui „farsor” – conform traducerii…

Dr. Kristine Bago: În apogeul său financiar – prin 2012, TOP 300 Capital și Forbes îl poziționau pe omul de afaceri pe locul 9, în topul celor mai bogați 10 români, cu o avere estimată atunci la 550-600 milioane EUR:

Momentan, omul de afaceri a mai „pierdut” din milioanele de EUR, dar nu este „sărac” – nu vă speriați:

Reporter Sfin: Doar VREO 220-240 milioane EUR și pe locul 23…

Un fleac, ne-a ciuruit…

 Eu sunt curios care este „rețeta”.

Cum poți să faci 500 milioane euro în România ? Nu de alta, dar vreau să mă apuc IMEDIAT.

Dr. Kristine Bago: În primul rând îți trebuie o resursă „bănoasă”.

În acest sens, dl Comănescu a ales industria petrolieră și evident, un diferențiator puternic – „norocul”, că tot am vorbit de el.

„Norocul” său a fost reprezentat de oameni „cheie” care au acționat convergent cu înteresele acestuia.

Conform genezei „Norocului” – totul a început în anul 2004 – anul privatizării Petrom.

Tot în 2004 a apărut și Grup Servicii Petroliere (GSP) – compania fanion a Imperiului „Comănescu”.

Reporter Sfin: Care este obiectul de activitate al acestei companii?

Dr. Kristine Bago: Conform site-ului listafirme.ro, despre această companie regăsim următoarele date:

ACȚIONARI

  1. GSP Holding SA – 79,6% (reprezentată de Daniel Radu)
  2. Upetrom Group Management SRL – 18,3% (reprezentată de Gabriel Comănescu)
  3. RCI Grup de Consultanţă SRL – 1% (reprezentată de Vasilica Tudosescu)
  4. Gabriel Comănescu – 1%.

ADMINISTRATORI

  1. Gabriel Comănescu – Președintele Consiliului de Administrație

OBIECT DE ACTIVITATE

Producția, transportul și distribuția energiei electrice

ANUL ÎNFIINȚĂRII

2004

An Cifra
Afaceri
Profit
Net
Datorii Active
Imobilizate
Active
Circulante
Capitaluri
Proprii
Angajați
(nr. mediu)
2020 15 235 091 94 294 181 843 437 943 228 258 830 622 294 910 -121 262 928 28
2019 60 025 932 -39 749 950 1 134 137 942 254 763 859 798 766 910 -203 093 580 48
2018 77 193 277 -79 892 258 1 183 599 871 359 675 985 746 334 403 -194 518 030 0
2017 58 088 740 -193 667 158 1 273 795 241 300 089 477 979 238 885 -111 846 645 162
2016 124 860 811 -287 161 556 1 316 060 831 330 702 523 1 109 961 824 60 694 568 206
2015 934 055 464 -185 525 157 1 685 595 030 421 211 853 1 187 248 255 -42 955 998 325
2014 1 273 476 081 151 785 490 1 592 686 286 424 482 176 1 272 115 515 145 492 501 378
2013 1 022 057 942 -163 009 954 1 418 287 242 438 179 804 964 430 410 18 931 556 449
2012 813 037 318 143 596 468 1 392 601 665 424 483 573 1 146 338 786 184 575 439 364
2011 796 938 787 -307 319 833 1 349 539 801 495 438 344 896 844 413 38 380 846 434
2010 2 307 764 811 6 497 437 1 112 147 207 428 845 702 1 033 574 817 351 524 065 505
2009 921 998 617 28 080 633 976 298 235 380 770 731 923 203 014 353 716 751 664
2008 703 978 645 177 309 963 300 510 707 306 564 986 319 193 516 323 275 225 466
2007 267 833 742 9 978 126 569 755 706 490 460 118 125 923 378 44 402 020 523
2006 258 602 225 13 689 614 550 859 633 496 077 488 88 130 345 36 102 563 656
2005 233 643 121 7 715 554 112 610 837 67 058 323 50 264 633 23 245 063 616

Reporter Sfin: Ce ne puteți spune dacă ne uităm la cifrele acestei firme?

Dr. Kristine Bago: Observăm conform tabelului de mai sus că, compania înregistrează un profit destul de mare încă din anul 2005, 7,7 mln. Lei cu 616 angajați.

Apoi din 2011 și până în prezent, înregistrează pierderi colosale de 1.256.325.866 lei, cu excepția anilor 2012, 2014 și 2020 când înregistrează un profit cumulat în cuantum de 389.676.139 lei.

Dacă ne uităm la nr. de angajați, acesta înregistrează o cădere masivă: 616 angajați în 2005, 434 în 2011 și numai 28 în ultimul an raportat – 2020.

Dacă ne raportăm la CA (Cifra de Afaceri), aceasta a avut un trend ascendent din 2011 – de la aprox 800 mln. lei la 1,27 mld. lei în 2014, care a căzut mai apoi la doar 60 mln. lei în 2019, respectiv 15 mln. în 2020.

Deci reputația a rămas, profitul și cifra de afaceri, nu…

Reporter Sfin: Deci ar avea nevoie de un refresh…

Dr. Kristine Bago: Da, și vom vedea mai târziu, care este refresh-ul…

Continuând parcursul „norocului” dlui Comănescu, anul 2004 este și anul în care acesta contractează celebrii avocații Mossack Fonseca (MF) – ce au intermediat și reprezentat peste 300,000 companii din industria offshore globală.

Începutul primăverii de atunci însemna și nașterea companiei Southern International Engineering Ltd (SIE Ltd) din Insulele Virgine Britanice (IVB).

Practic, avocații Mossack Fonseca (MF) au creat un sistem de proprietate pe trei nivele: SIE Ltd se afla în proprietatea Eurostock AG, (o altă firmă creată tot atunci în Niue), iar acțiunile emise pentru firma din Niue – Eurostock AG,  au revenit – o parte lui Gabriel Comănescu, iar alta lui Issad Rebrab care a fost, conform revistei Forbes, al nouălea cel mai bogat om de pe continentul african cu o avere estimată în ianuarie 2016 la peste 3 miliarde de dolari.

Banii lui Rebrab provineau din afaceri în industria alimentară, dar și din industria oțelului sau din comerțul cu electronice.

Angajații MF au emis două certificate de acțiuni, fiecare conținând un volum de 25 de mii de acțiuni pe numele acestei firme din Niue – Eurostock AG.

Aceste acțiuni erau de tip purtător, nu nominative.

Schema financiară este cea de mai jos:

În continuare regăsiți și documentele pe baza cărora am alcătuit schema de mai sus:

Reporter Sfin: Care este diferența dintre o acțiune la purtător și una nominativă? De ce au optat avocații lui Comănescu pentru acest tip?

Dr. Kristine Bago: O acţiune la purtător este o acţiune în care elementele de identificare ale titularului acesteia NU sunt menţionate în titlu, titularul acţiunii fiind posesorul acesteia.

În consecinţă, drepturile aferente acţiunii sunt exercitate de persoana fizică sau juridică care posedă titlul.

 Dreptul de proprietate asupra acțiunii la purtător se transmite prin simpla tradiţiune a acestora (art. 99 din Legea nr. 31/1990 în România)

Acțiunile la purtător pot fi convertite în acţiuni nominative, prin hotărârea adunării generale extraordinare a acţionarilor. (art. 92 din Legea nr. 31/1990 în România)

Spre deosebire de acţiunile la purtător, acţiunile nominative trebuie să fie ţinute de societăţile pe acţiuni într-un registru al acţionarilor care să arate, după caz, numele şi prenumele, codul numeric personal, denumirea, domiciliul sau sediul acţionarilor, precum şi vărsămintele făcute în contul acţiunilor.

Astfel, acţiunile la purtător pot să se refere la valori materiale mari şi pot circula de la un proprietar la altul, FĂRĂ limitări şi FĂRĂ formalităţi pentru confirmarea trimiterii, acest lucru realizându-se prin simpla tradiţiune, care poate ASCUNDE proprietatea şi FACILITA evaziunea fiscală.

Reporter Sfin: Ce „noroc”! Să poți tranzacționa cu vălul pe ochi…

Dr. Kristine Bago: Sau cu masca…

 Această structură stratificată cu acțiuni la purtător creată de avocații din Panama pentru dl Comănescu GARANTA discreție absolută pentru stăpânii SIE Ltd., însă nici avocații și nici românul nu aveau cum să prevadă viitorul și scurgerea de informații confidențiale denumită Panama Papers.

 Reporter Sfin: Odată rezolvată această „problemă”, văd că și în planul frontal al companiei SIE Ltd. erau 2 femei.

 Dr. Kristine Bago: Da, la vedere au ieșit întotdeauna câțiva directori/conducători de board de fațadă din Panama – după cum se poate vedea și în actul de constituire a Societății. 

Unul dintre aceștia, dna Vianca Scott, a decedat în 2005 și a fost înlocuită în SIE Ltd. de o altă panameză, implicată, pe hârtie, în sute de alte companii.

Trecând la cash, firma din IVB a deschis imediat după înființare conturi la o filială a băncii Garanti Bank din Amsterdam, Olanda.

Atât Rebrab, cât și Comănescu au fost, evident, împuterniciți pe conturile bancare.

Ironic, împuternicirile sunt întotdeauna semnate de cetățeni panamezi care în realitate nu au nici cea mai mică putere de decizie, fiind simple unelte care îndeplinesc formalități birocratice la comanda lui Comănescu sau Rebrab, după cum probabil v-ați dat seama.

 În 2006, schema financiară se modifică și intervine fundația Charitable and Goodwill Foundation:

Deci practic, exista un conflict de interese mai mult decât evident, având în vedere cele 2 funcții ale dlui Siefken.

 Evident, au fost deschise și noi conturi bancare în filiala elvețiană a băncii Hapoalim, dar și la Garanti Bank în Amsterdam.

 Gabriel Comănescu și noul său partener neamț au primit dreptul să gestioneze operațiunile bancare de la aceiași avocați panamezi.

 Reporter Sfin: Pana’ … mea.

 Dr. Kristine Bago: Modificarea actului constitutiv, noile certificate, dar și minuta AGA, mai jos:

 

După cum se poate observa și în AGA, s-au schimbat si persoanele directe din Consiliul de Administrație: ca și Chairman o avem pe dna Marta Edghill și dl Wilson ca și Secretar.

 Reporter Sfin: Nu o fi furat bine’, pardon…performat.

 Dr. Kristine Bago: Deci „Norocul” lui Comănescu a fost acest om-cheie, Siefken din interiorul OMV Petrom.

Reporter Sfin: Cu ce se ocupa dl Siefken in interiorul Petrom?

 Dr. Kristine Bago: Ales strategic, neamțul avea în administrare, în cadrul OMV Petrom, zona de est a României – Constanța, unde se aflau și platformele de foraj marin ale Petrom de la Marea Neagră, platforme aflate ulterior în posesia lui Comănescu.

 Reporter Sfin: Ce „coincidență”…convenabilă.

 Care este firul „afacerii”?

 Dr. Kristine Bago: Practic, la numai un an după privatizare, OMV Petrom a „renunțat” la activitățile de foraj marin, aflate în proprietatea Petromar. Aceasta era o veche subsidiară a Petrom, aflată atunci sub directa coordonare a lui Siefken.

 Cele mai importante active ale Petromar erau platformele de foraj cu denumiri mitologice – Atlas, Prometeu, Saturn, Orizont, Fortuna și Jupiter.

 Până la sfârșitul lui 2005, Petromar a vândut către Grup Servicii Petroliere (GSP) cele șase platforme de foraj marin pentru 100 de milioane de dolari.

GSP a preluat, la pachet cu platformele, și contractele aflate în derulare cu OMV Petrom, ceea ce a ajutat compania lui Comănescu să își amortizeze investiția.

 Reporter Sfin: Nu era nicăieri mai „ieftin” oare?

 Dar de ce a vândut OMV Petrom platformele de foraj marin?

 Dr. Kristine Bago: În Raportul anual pe 2005 al OMV aflat pe site-ul bursei din Viena, se consemnează stupefiant că platformele au fost vândute pentru ca firma să se concentreze pe activitățile de explorare și producție.

 Reporter Sfin: Păi ar fi trebuit să ia un MEMO Plus – dacă avea probleme de concentrare, nu să vândă platformele…

 Ce urmează, cred ca și cititorii noștri intuiesc…

 Dr. Kristine Bago: Fiindcă a rămas fără utilaje, OMV Petrom a fost obligată să închirieze platforme de foraj marin pentru a exploata hidrocarburi în Marea Neagră.

 De unde credeți că le-a închiriat?

 Da, intuiți bine – chiar de la dl Comănescu.

 Platforma Prometeu, de pildă, a generat numai în martie 2014 peste 5 milioane de dolari pentru GSP-ul lui Comănescu.

 OMV Petrom a făcut în această perioadă cinci plăți către GSP pentru operarea acestei platforme, plăți care, însumate, au ajuns la 23.2 de milioane de lei, iar contractele au curs însă încă din 2004, din momentul când OMV-ul a fost privatizat.

 Reporter Sfin: Sunt curios cât a mers „ulciorul la apă singur” – conform zicalei?

 Dr. Kristine Bago: 2 ani.

 În vara lui 2008 Siefken a fost dat afară de la OMV Petrom, moment în care cei 2 parteneri secreți până atunci (nr.: Comănescu și Siefken) aleg să își oficializeze parteneriatul – neamțul primind funcția de vicepreședinte al companiei lui Comănescu –  Upetrom Group din care face parte și GSP.

 Reporter Sfin: Deci practic, Comănescu și Siefken au închiriat OMV Petrom-ului, pe bani grei, platformele de foraj marin care au aparținut cândva statului român, adică nouă.

 Dr. Kristine Bago: Au aparținut nouă, dar banii le aparțin lor..

 Dar Epopeea „Comănescu” continuă cu asocierea bombă de 600 milioane EUR pentru PNRR-ul „cel de toate zilele” – Romgaz și proxy-ul GSP Power, controlat de Gabriel Comănescu, fiind noile „personaje” care fac jocurile în energie.

Reporter Sfin: Soluția găsită de guvernul Cîțu s-a concretizat în Programul PNRR (Programul de Redresare și Reziliență Economică) emis de actuală guvernare teoretic, pentru stimularea economiei românești prin ajutorul oferit antreprenorilor și mediului de afaceri din diferite sectoare de activitate.

„Să ne imaginăm România anului 2026: verde, digitală, cu transport curat, cu școli moderne, cu medicină performantă.” este fraza cu care începe documentul PNRR pe site-ul Guvernului.

Dacă analizăm acest program din punct de vedere financiar, în sectorul energiei, de exemplu, ce ne puteți spune în calitate de auditor financiar?

Este vorba într-adevăr de un ajutor real acordat mediului de afaceri sau este vorba doar de un alt lung șir de interese?

Dr. Kristine Bago: Sectorul energiei face parte din cel mai important pilon al PNRR.

Pilonul I, denumit „Tranziție verde și schimbări climatice” are un buget estimat de 21,424 mld. EUR, adică 64,83% din totalul plăcintei PNRR.

Din cadrul acestui pilon, fac parte următoarele domenii după cum se poate observa și în tabelul de mai jos.

Sectorul Energiei și Tranziției Verde ocupă 1,55 mld. EUR, cu un procent de 7.24%, în timp ce Eficiența Energetică și Termică are alocat un buget de 1,8 mld. EUR, adică 8,41% din totalul pilonului I.

Reporter Sfin: Cui va fi alocat acest buget privind creșterea eficienței energetice și termice?

Dr. Kristine Bago: Pentru sectorul energiei, Guvernul alocă suma de 1,62 miliarde de EUR din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dispuși după cum urmează:

Aproximativ 33% vor merge către:

  • producătorul de gaze naturale Romgaz (companie deținută de stat) și
  • proxy-ul GSP Power, companie controlată de omul de afaceri Gabriel Comănescu.

De 67% ar urma să beneficieze alte companii de stat, precum:

  • Hidroelectrica (aprox 100 mln EUR),
  • Electrica (aprox 50 mln EUR),
  • Nuclearelectrica (aprox 28 mln EUR).

Dar și:

  • Alte apeluri competitive de proiecte (aprox 300 mln EUR).
  • Restul banilor fiind destinați pentru extinderea rețelelor de gaze în combinație cu hidrogen, dar și pentru alte proiecte destul de neclare, conform documentației prezentate public.

Extract din PNRR –conform site-ului:  mfe.gov.ro*

Reporter Sfin: O treime este destul de mult. Care va fi implicarea companiei de stat Romgaz in colaborare cu GSP Power SRL?

Dr. Kristine Bago: Colaborarea dintre cele 2 firme ar trebui să se realizeze în cadrul investiției nr.3: Proiecte integrate de hidrogen verde, cercetare și dezvoltare:

  1. Centrală pe gaze de 159 MW, parc fotovoltaic de 100 MW și instalație pentru producerea hidrogenului verde și captare CO2:
  • Realizate de asocierea Romgaz – GSP Power la Halânga, Mehedinți
  • Costuri totale: 320 m EUR
  • Perioadă: 2021- 2024
  • Beneficiari: Romgaz, GSP Power, Siemens, Institutul Național de Cercetare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice.
  1. Centrală pe gaz de 159 MW, parc fotovoltaic de 20 MW, instalație de producere a hidrogenului verde și captare CO2:
  • Realizate de asocierea Romgaz – GSP Power la Constanța
  • Costuri totale: 265 m EUR
  • Perioadă: 2021- 2024
  • Beneficiari: Romgaz, GSP Power, Siemens, Institutul Național de Cercetare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice

Reporter Sfin: Mai devreme v-ați referit la compania GSP Power SRL sub denumirea de „proxy”. Ce reprezintă acest lucru?

Dr. Kristine Bago: Să vedem mai întâi cine este GSP Power SRL. Conform site-ului listafirme.ro această firmă a fost înființată în anul 2020 având nr. de înmatriculare J13/1962/2020. (de unde reiese clar și anul înființării)

ACȚIONARI

 

  1. GSP Holding SA
  2. Gabriel Comanescu

 

ADMINISTRATORI

 

  1. Gabriel Comanescu

OBIECT DE ACTIVITATE

Producția, transportul și distribuția energiei electrice

ANUL ÎNFIINȚĂRII

2020

CAPITAL SOCIAL

100,000 lei

GSP Power SRL nu are activitate în primul an de înființare, conform tabelul de pe site-ul menționat mai sus:

An Cifra
Afaceri
Profit
Net
Datorii Active
Imobilizate
Active
Circulante
Capitaluri
Proprii
Angajați
(nr. mediu)
2020 0 0 0 0 100 000 100 000 0

La prima vedere, pot deja să spun că este destul de ciudat ca o firmă înființată în același an cu parteneriatul cu Romgaz pentru PNRR să fie cooptată într-un asemenea proiect de anvergură.

În proiectele de stat (și nu numai), ar trebui să primeze firme cu experiență si expertiză deja consacrată pentru a asigura un viitor cât mai cert și de asemenea succesul unor astfel de programe.

Ce încredere poți avea într-o firmă care nu a derulat niciun proiect in obiectul său de activitate, care nu are de fapt, nicio activitate?

Un alt aspect bizar:

Pe data de 6 august 2020 ia naștere SRL-ul GSP Power, iar în data de 25 august 2020 Romgaz încheie cu GSP Power SRL un Memorandum de Înţelegere cu scopul de a oferi cadrul necesar începerii discuţiilor dintre cele două societăţi în vederea dezvoltării unor proiecte, bazându-se pe următorul principiu: GSP Power construieşte şi operează centrale termoelectrice cu capacităţi cuprinse între 50 MW şi 200 MW, la indicaţia şi în locaţiile stabilite de către Romgaz, iar Romgaz va închiria de la GSP Power SRL capacitatea de producţie a acestor centrale în vederea producerii de energie electrică, conform extractului de mai jos din Raportului Consolidat al Administratorilor Romgaz – 2020:

 

Reporter Sfin: Majoritatea firmelor se străduiesc ca în primul an de activitate să încheie măcar un contract, în timp ce această firmă realizează aproape concomitent cu momentul înființării, un contract cu cea mai mare companie de stat din domeniu – Romgaz. Ce părere aveți de acest lucru?

Dr. Kristine Bago: Este imposibil pentru o firmă abia înființată să ajungă în nici 3 săptămâni să semneze un asemenea memorandum de colaborare cu o companie de stat, doar în cazul în care, în spate, există alte tipuri de interese.

Reporter Sfin: În acest sens, ați regăsit undeva în documentația prezentată public vreun memorandum sau alt document specific metodei de selecție a acestei companii în cadrul acestui program?

Dr. Kristine Bago: Nu. Iar acest aspect reprezintă un alt semn de întrebare – faptul că nu există nicăieri un memorandum sau vreun alt document reprezentativ privind metoda de selecție a acestei companii, având în vedere că vorbim de o companie de stat, care conform legii, este obligată să organizeze licitații transparente privind alegerea furnizorilor/partenerilor.

În acest sens, ar fi trebuit să fie publicat anunțul de intenție, posibilii contractori ce și-au exprimat dorința de a realiza acest proiect, documentația privind metoda de selecție & atribuire, dar și anunțul de atribuire.

Reporter Sfin: Extrapolând cele prezentate de dvs. de mai sus, faptul că această firmă nu are niciun tip de experiență sau expertiză demonstrată până acum, fiind înființată cu puțin timp înainte de a fi cooptată în acest parteneriat, spune multe despre transparența și credibilitatea acestei colaborări.

Deci Romgaz nu a găsit în România din atâtea companii, niciuna care să îi construiască 2 centrale electrice. Dar cine este principalul acționar de care ați menționat – GSP Holding SA?

Dr. Kristine Bago: GSP Holding SA, este o firmă înregistrată într-un offshore din Luxembourt – Malta, conform unui site de profil: https://offshoreleaks.icij.org/nodes/56076811

Aceasta, la rândul ei, este acționară în alte 3 grupuri de offshore-uri, (cu un număr total de 25 de firme) tot din Malta, controlate de Grup Servicii Petroliere SA, după cum urmează:

  • GSP Drilling Group Limited

 

  1. Înființată în 2007
  2. Acționari: 99% – Grup Servicii Petroliere SA, 1% – GSP Holding SA.

  • GSP Shipping Group Limited

 

  1. Înființată în 2008
  2. Acționari: 99% – Grup Servicii Petroliere SA, 1% – GSP Holding SA.
  • GVC Holding Group Limited

 

  1. Înființată în 2012

Acționari: 99% – Grup Servicii Petroliere SA, 1% – GSP Holding SA

Conform raportului public de audit realizat în anul 2011, de către Deloitte, lista tuturor fimelor malteze dar și nivelul participațiunilor este următorul:

Acesta, la rândul ei, este acționarul majoritar în compania Grup Servicii Petroliere SA.

Conform site-ului listafirme.ro, despre această companie regăsim următoarele date:

ACȚIONARI

 

  1. GSP Holding SA – 79,611796% (reprezentată de Daniel Radu)
  2. Upetrom Group Management SRL – 18,349433% (reprezentată de Gabriel Comănescu)
  3. RCI Grup de Consultanţă SRL – 1,019413% (reprezentată de Vasilica Tudosescu)
  4. Gabriel Comănescu – 1,019358%.

ADMINISTRATORI

  1. Gabriel Comănescu – Președinte CA. (Consiliului de Administrație)

OBIECT DE ACTIVITATE

Producția, transportul și distribuția energiei electrice

ANUL ÎNFIINȚĂRII

2004

An Cifra
Afaceri
Profit
Net
Datorii Active
Imobilizate
Active
Circulante
Capitaluri
Proprii
Angajați
(nr. mediu)
2020 15 235 091 94 294 181 843 437 943 228 258 830 622 294 910 -121 262 928 28
2019 60 025 932 -39 749 950 1 134 137 942 254 763 859 798 766 910 -203 093 580 48
2018 77 193 277 -79 892 258 1 183 599 871 359 675 985 746 334 403 -194 518 030 0
2017 58 088 740 -193 667 158 1 273 795 241 300 089 477 979 238 885 -111 846 645 162
2016 124 860 811 -287 161 556 1 316 060 831 330 702 523 1 109 961 824 60 694 568 206
2015 934 055 464 -185 525 157 1 685 595 030 421 211 853 1 187 248 255 -42 955 998 325
2014 1 273 476 081 151 785 490 1 592 686 286 424 482 176 1 272 115 515 145 492 501 378
2013 1 022 057 942 -163 009 954 1 418 287 242 438 179 804 964 430 410 18 931 556 449
2012 813 037 318 143 596 468 1 392 601 665 424 483 573 1 146 338 786 184 575 439 364
2011 796 938 787 -307 319 833 1 349 539 801 495 438 344 896 844 413 38 380 846 434
2010 2 307 764 811 6 497 437 1 112 147 207 428 845 702 1 033 574 817 351 524 065 505
2009 921 998 617 28 080 633 976 298 235 380 770 731 923 203 014 353 716 751 664
2008 703 978 645 177 309 963 300 510 707 306 564 986 319 193 516 323 275 225 466
2007 267 833 742 9 978 126 569 755 706 490 460 118 125 923 378 44 402 020 523
2006 258 602 225 13 689 614 550 859 633 496 077 488 88 130 345 36 102 563 656
2005 233 643 121 7 715 554 112 610 837 67 058 323 50 264 633 23 245 063 616

Iată că peste tot îl întâlnim pe omul de afaceri Gabriel Comănescu.

Deci secretul asocierii dintre Romgaz și GSP Power este de fapt reputatul Grup Servicii Petroliere SA, adică firma care operează, deține și construiește utilajele de exploatare a hidrocarburilor din Marea Neagră, firmă înființată în 2004, tot de Gabriel Comănescu.

Reporter Sfin: Același Gabriel Comănescu, care a fost lăudat în direct și la o oră de maximă audiență de către președintele României de atunci, Traian Băsescu, chiar la dezbaterea finală a campaniei electorale prezidențiale din 2009.

Așa, ca amuzament, să ne amintim că pe vremea aceea, marele luptător anti-rus de azi, Traian Băsescu, lansa feromoni către Vladimir Putin și îl lăuda pe Comănescu pentru contractele cu firmele rusești.

Ce ne poți spune dacă ne uităm la cifrele acestei firme?

Dr. Kristine Bago: Observăm conform tabelului de mai sus că, compania înregistrează un profit destul de mare încă din anul 2005, 7,7 mln. Lei cu 616 angajați.

Apoi din 2011 și până în prezent, înregistrează pierderi colosale de 1.256.325.866 lei, cu excepția anilor 2012, 2014 și 2020 când înregistrează un profit cumulat în cuantum de 389.676.139 lei.

Dacă ne uităm la nr. de angajați, acesta înregistrează o cădere masivă: 616 angajați în 2005, 434 în 2011 și numai 28 în ultimul an raportat – 2020.

Dacă ne raportăm la CA (Cifra de Afaceri), aceasta a avut un trend ascendent din 2011 – de la aprox 800 mln. lei la 1,27 mld. lei în 2014, care a căzut mai apoi la doar 60 mln. lei în 2019, respectiv 15 mln. în 2020.

Deci reputația a rămas, profitul și cifra de afaceri, nu…

În lumina acestor cifre, este clar că Grup Servicii Petroliere SA are nevoie de o „revenire” miraculoasă.

Reporter Sfin: De care se ocupă Gabriel Comănescu „intens” din câte se pare…

Această asociere de aproape 600 mln. lei cu statul român reprezintă cu siguranță „colacul” de salvare al Grupului de Servicii Petroliere SA.

Dar să vedem puțin istoricul acestui om de afaceri.

Conform riseproject.ro – 2017:

„Miliardarul Gabriel Comănescu, proprietarul unei flote de nave și platforme de foraj marin, a folosit cu succes rețeta financiară malteză.

În timp ce companiile sale din România sărăceau, imperiul său offshore din Malta se îmbogățea.

Operațiunea n-a rămas fără victime: primul rănit a fost bugetul statului, care a sângerat o pagubă de 30 de milioane de euro.

A doua: foștii lucrători ai companiei lăsați fără lefuri.”

Cinci foști colaboratori ai miliardarului: ingineri, marinari sau specialiști în construcții petroliere marine care au pus bazele imperiului de sute de milioane de euro al magnatului Gabriel Comănescu își așteaptau în 2010, în zadar, salariile.

Aceștia au protestat prin greva foamei, în fața sediului Grup Servicii Petrolier SA, din Constanța.

Pentru a evita scandalurile publice, compania le-a plătit cu țârâita salariile restante. Alții au făcut credite ca să poată să își acopere cheltuielile zilnice.

Dr. Kristine Bago: Da, exact ce spuneam și dățile trecute despre offshore-uri și dezavantajele acestora vizavi de jurisdicțiile în care își desfășoară activitatea.

Acestea nu plătesc impozite și taxe în țările unde își desfășoară activitatea, deci statul iese în pierdere, dar pe lângă stat, pierd și angajații.

Angajații, care în acest caz au construit magistralele de gaze sau au forat pe platformele petroliere ale omului de afaceri în întreaga lume.

Ei nu au fost direct angajați de firmele lui Comănescu, ci au ajuns să lucreze pentru el după ce au fost recrutați și înscriși pe statele de plată ale unor firme offshore din Cipru/Malta.

Aceasta formă de colaborare internațională ii lasă pe acești oameni fără vreo formă de protecție în relația cu angajatorul, deoarece în offshore nu ți se permite sindicalizarea, ci se aplică legislația internațională.

Iar ca să deschidă un proces aceste persoane ar avea nevoie de avocați pe drept internațional, care costă foarte mult.

Reporter Sfin: Deci pe acest aspect se bazează cei care construiesc firme înregistrate în offshore-uri? Că omul de rând nu are banii și puterea necesară luării niciunei acțiuni vizavi de posibilele prejudicii la care sunt supuși?

Dr. Kristine Bago: Da, putem rezuma și în acest mod.

De asemenea, începând cu anul 2007, după cum am văzut și în schema de mai sus, corporația lui Gabriel Comănescu și-a mutat bunurile în Malta.

Flota de nave comerciale și 8 platforme de foraj, evaluate la aproape 600 mln. de EUR în 2011, au fost transferate treptat în proprietate a 26 de companii malteze. Acestea au fost mai apoi angrenate în contracte de sute de milioane de euro încheiate cu corporații internaționale precum OMV sau Gazprom. În România însă, toate aceste afaceri erau trecute în dreptul Grup Servicii Petroliere SA (GSP), cu sediul în Constanța, compania fanion a omului de afaceri Comănescu.

Cu toate acestea, în ultimii zece ani, compania românească a raportat pierderi de peste 1,2 mld. EUR.

În schimb, firmele din Malta care dețin în proprietate navele și platformele au raportat profituri de ordinul zecilor de milioane de dolari, fiecare.

Reporter Sfin: Cu alte cuvinte, săraci în România, bogați în Malta…

Dr. Kristine Bago: Ca să ne dăm puțin seama de magnititudinea monetară, în 2010, în conturile Bigfoot 1 din Malta (companie înființată în 2008, parte din seria celor 26 de societăți create pentru grupul lui Comănescu) au intrat 63 de mln. EUR, iar la final de an, offshore-ul a raportat în Malta 50 de mln. EUR profit, cu taxe aferente de 2.5 mln EUR, adica 5% din profit.

În țară, la același profit, taxele ar fi fost de 8 mln. EUR.

Iată deci o diferență de 5,5 mln. EUR pierdere pentru statul român, de la un singur offshore, în anul 2010…

Auditorii grupului patronat de Comănescu de la aceea vreme (Deloitte) au prezentat la acea vreme și suma aferentă anului 2011 din acest punct de vedere al diferitelor taxe din țările unde sunt înregistrate companiile omului de afaceri și diferența „evitată” prin această metodă – în termeni tehnici, de audit, aceasta având denumirea de „deferred tax”.

Iată deci, conform extractului de mai jos din raportul celor de la Deloitte, 18,5 mln. lei au fost „ocoliți” în acest fel doar în anul 2011.

Imaginați-vă impactul actual și pentru 26 de firme…

În bilanțul publicat acolo, offshore-ul maltez a declarat că a plătit taxe în procent de 35% din profit, dar auditorii grupului patronat de Comănescu de la aceea vreme (Deloitte) au arătat că în urma procedurii de rambursare, profitul este impozitat în mod real cu 5%.

Și acest lucru s-a întâmplat pentru un singur offshore – în anul 2010.

În România însă, companiile sale au raporat pierderi.

Reporter Sfin: La un an după auditul Deloitte, în iunie 2012, Comănescu a ajuns în fața procurorilor și a inspectorilor ANAF.

Primii l-au investigat pentru evaziune în cazul transferului platformelor Saturn, Jupiter, Prometeu pe firme din Malta.

Cele trei au ajuns în patrimoniul companiilor din Malta în schimbul a 74 mln. EUR.

Procurorii au chemat inspectorii ANAF să evalueze evaziunea.

După alți trei ani, în mai 2015, parchetul a închis dosarul penal pentru că inspectorii fiscali n-au fost în stare să  spună dacă statul a fost sau nu păgubit.

ANAF s-a trezit din amorțeală peste un alt an și a finalizat ancheta:

GSP SA trebuia să plătească statului român 30 de mln. EUR TVA pentru tranzacțiile din 2008. Această sumă a inclus și penalități.

Dr. Kristine Bago: Exact. În lumina celor expuse mai sus, voi raspunde și la întrebarea referitoare la ce înseamna termenul de „proxy”.

Proxy este un termen folosit pentru intermedieri, iar în acest caz reprezintă chiar intermedierea dintre Grup Servicii Petroliere SA și Romgaz, de fapt.

GSP Power fiind doar un intermediar în acest caz, adică un proxy, o firmă „paravan”.

Reporter Sfin: Și pentru a nu avea nicio îndoială, pentru că nimic în țara asta nu se face fără „ajutor” politic, asocierea dintre compania statului Romgaz și un SRL înființat în același an cu asocierea este făcută cu „binecuvântarea” factorului politic, ministrul Energiei apărând cu vehemență această asociere, ba chiar considerând-o „transparentă”:

„Avem un proiect foarte interesant, un concept foarte interesant făcut de către Romgaz împreună cu GSP Power.”, a declarat Ministrul Energiei.

De asemenea, întrebat de Agerpres dacă în lumina discuţiilor din spaţiul public, inclusiv a partidelor politice de opoziţie care au venit cu supoziţia că GSP Power va câştiga aceşti bani în urma unor sponsorizări politice, ministrul Virgil Popescu a răspuns:

„Este o prostie. Nu ştiu ce sponsorizări politice a făcut GSP Power. Eu ştiu că Romgaz a depus acest proiect, iar Romgaz a semnat un memorandum cu GSP Power încă de anul trecut. A fost foarte transparentă această asociere între GSP şi Romgaz. Dacă îmi aduc bine aminte eram la Halânga, în Turnu Severin, cu premierul Orban în acea vreme, preşedintele partidului. De atunci am spus că se va face acest proiect la Halânga pe amplasamentul termocentralei.”

Dr. Kristine Bago: Da, și iată că odată cu aceasta declaratie este devoalat și faptul că „planul” proiectului chiar în județul de reședință al Ministrului de Energie a fost „conceput” chiar cu 1 an înainte, ceea ce este destul de convenabil…

Reporter Sfin: Având în vedere că tot suntem la capitolul asocieri „bombă”, dacă avem în vedere istoricul Romgaz, vedem că această companie de stat nu este la prima asociere „inspirată” de acest tip.

În 2016, grupul spaniol Duro Felguera, în parteneriat cu Romelectro, a „câştigat” contractul pentru noua centrală de la Iernut.

Termen de finalizare: 2019, adică în urmă cu doi ani.

Contractul a fost semnat pe 31 octombrie 2016, iar, mai apoi, în 2017, statul i-a dat companiei Romgaz 320 milioane de lei din Planul Național de Investiții pentru a o sprijini la realizarea noii centrale. (sursa: AICI ).

Ei bine, dragii mei, Romgaz-ul, cu „binecuvântarea” Guvernului Cioloș, a încredințat acest contract tocmai unei companii inculpate de procuratură în Spania pentru o mită de peste 100 de milioane de dolari plătită către fostul ministru adjunct al Energiei din Venezuela, Nervis Villalobos.

La data semnării contractului, în Duro Felguera era ținta unei investigații privind un caz de corupție cu ramificații până în Venezuela, potrivit El Mundo.

La rândul său, Romelectro nu era la primul său contract cu o companie energetică a statului.

Romgaz a transmis către HotNews.ro, în 2016 după semnarea contractului, că nu a avut cunoștință despre faptul că Duro Felguera este investigată în Spania pentru spalare de bani și dare de mită.

Mai susține că firma spaniolă „a prezentat Declaratia pe proprie raspundere privind neincadrarea in dispozitiile Art. 177 alin (1) si (2) din Legea nr. 99/2016 (Formularul 1 – Anexa 1), prin care afirma că nu au fost condamnați prin hotărâre definitivă a unei instanțe judecătorești, pentru comiterea uneia dintre următoarele infracțiuni: acte de corupție, spălare de bani, fraudă, acte de terorism, etc”.

Dar de ce să „stie”? Nu ar fi fost convenabil…

Dr. Kristine Bago: Aici aș interveni și aș spune că anumite acțiuni precum „know your customer/supplier” se practică în orice business și este o procedură corporate, mandatory (obligatorie), mai ales în cazul companiilor străine.

În audit, există o arie întreagă destinată acestui lucru în care compania este verificată în acest sens de posibile procese și provizioane, într-o arie denumită „Commitments and contingencies”.

Deci să spunem că „nu știm”, este pueril.

De asemenea, poziția Romgaz vizavi de „criteriul de selecție aplicat ofertanților calificați și având oferte tehnice conforme cu cerințele caietului de sarcini, … a fost cel mai bun raport calitate-preț”.

Însă, prețul a „cântărit” 85% în evaluarea ofertei, iar oferta tehnică doar 15%.

Pe langa asocierea Duro Felguera& Romelectro, au mai participat la licitație: Calik Enerji Sanayi ve Ticaret A.S.(Turcia); Metka Industrial-Construction S.A.(Grecia) și Siemens S.R.L. București susținut de către Siemens A.G. Germania.

Anunțul de participare aferent acestei licitații este publicat pe SEAP cu nr. 168981/05.08.2016.

Iată, dacă facem o paralelă vizavi de asocierea actuală Romgaz – GSP Power, aici măcar a existat un anunț de participare.

Mai sus am explicat de ce nu este, în opinia mea, transparentă această asociere dintre Romgaz și proxy-ul GSP Power.

Conform Mediafax.ro, în luna iulie, după discuții cu reprezentanții Comisiei Europene, proiectul de aproape 600 mln. EUR acordat asocierii dintre Romgaz și GSP Power, a fost scos din PNRR, anuntă același Ministru al Energiei – Virgil Popescu: „L-am scos pentru a nu mai fi intrebari.”

Reporter Sfin: Iată că acum același Ministru nu mai este de aceeași părere privind beneficiile acestei asocieri.

Dr. Kristine Bago: De asemenea, procesul de selecție, de care aminteam eu mai sus, acum este pasat ca o minge de la un ministru la altul.

În acest sens, Ministrul Proiectelor și Investițiilor Europene – Cristian Ghinea, declara stupefiant că procesul de selecție este fantomatic și că nu știe cum aceasta firmă a fost selectată.

„Cum a fost selectată nu am cum să vă spun, pentru că nu știu. Este un proiect al Ministerului Energiei.”

Virgil Popescu mai adaugă că UE le-a cerut proiecte mature, și că, având în vedere această cerință, aceștia s-au gândit să elimine toate firmele, inclusiv GSP Power.

De asemenea, UE mai adaugă și că ar trebui să existe call-uri de proiecte competitive, iată, exact ce subliniam și eu mai devreme privind transparența unui proces de selecție într-o companie de stat.

Reporter Sfin: Deci iluminarea a venit așa dintr-o dată, la „îndemnul” UE.

Iar corecția a venit și în lumina scandalului mediatic, nu la intenția Guvernului de a repara o „încredințare” directă de aprox. 600 mln. EUR din PNRR.

Presiunea UE a anulat această asociere, nu bunele practici de care un aparat de stat ar trebui să dea dovadă.

Conform unor surse interne, Comănescu plănuiește să cumpere Romelectro datorită legăturilor acestuia cu serviciile secrete de informații, motiv de șantaj direct privind achiziția cât mai rapidă a companiei.

Care crezi că ar fi firul narativ final?

Dr. Kristine Bago: De obicei, în cadrul acestor jocuri privind licitațiile pe proiecte, se urmărește mai mult sau mai puțin realizarea aceleași scheme prin intermediul altor „variabile”.

În principiu, a variabilelor „dependente”, dar urmărind același scop, care, în acest caz, este chiar bucata de aproape 600 mln. EUR din PNRR.

Reporter Sfin: Iar după Stat, urmează americanii…

Dr. Kristine Bago: Corect. Grup Servicii Petroliere, controlat de omul de afaceri Gabriel Comănescu, a achiziționat în 2021, operațiunile din România ale gigantului american din domeniul extracției de hidrocarburi Schlumberger, devenind astfel principalul actor din domeniu, în România, a anunțat, într-un comunicat, Consiliul Concurenței.

Autoritatea a apreciat că această tranzacție, care s-a făcut prin intermediul firmei Forasol, nu este de natură a aduce prejudicii de natură concurențială în piața de profil. Suma pe care s-a făcut tranzacția nu este pomenită nici de Consiliul Concurenței, nici de Comănescu, nici de americani.

“Forasol S.R.L., înfiinţată în anul 2018, are ca obiect principal de activitate servicii anexe extracției petrolului brut și gazelor naturale.

Principala activitate a Grupului GSP constă în furnizarea serviciilor/produselor legate de activitatea platformelor marine, societățile membre ale acestui grup având capabilitatea de a asigura o prezență pe mai multe arii de activitate ce se circumscriu serviciilor de construcții a platformelor offshore și a structurilor subacvatice, serviciilor de mentenanță, serviciilor de management integrat de proiect, precum și serviciilor conexe acestora, cum ar fi: servicii de prevenire și stingere a incendiilor, servicii de catering, servicii de decontaminare, precum și servicii de transport offshore cu elicoptere.

Grupul Schlumberger este furnizor de tehnologie și servicii pentru industria petrolieră, fiind specializat în proiectarea, dezvoltarea și furnizarea de tehnologie aferentă operațiunilor/etapelor de extracție a petrolului și gazelor naturale.

Tranzacția presupune transferul unor activităţi din domeniul serviciilor petroliere constând în: servicii de bază de echipamente de control a solidelor și fluidelor de foraj, precum și reparații sonde, servicii de bază de extracție/ridicare artificială a petrolului prin pompe cu cavitate progresivă, servicii de foraj direcțional de bază și măsurători, servicii de cimentare, servicii de evaluare prin cablu (wireline), servicii de testare a sondelor, servicii privind intervenția la sondă prin tubulatură flexibilă și servicii de stimulare a sondelor, servicii de bază de extracție/ridicare artificială a petrolului prin pompe submersibile electrice”, spune Concurența.

Reporter Sfin: Dar cine este Forasol SRL? Sunt sigur că ați făcut un research.

Dr.Kristine Bago: Pe principiul „o imagine face uneori cât o mie de cuvinte”, vă las tabelul cu datele sale financiare de la momentul constituirii:

După cum puteți observa, firma recent înființată NU deține o experiență demonstrată prin rezultatele sale (după cum se vede, firma este pe pierdere de la momentul constituirii), are 1 angajat, active nesemnificative și capitaluri proprii negative, fapt ce o face să fie nebancabilă și insolvabilă.

Criteriile pentru care Consiliul Concurenței a catalogat această companie ca fiind aptă pentru acest parteneriat, „deoarece nu este de natură a aduce prejudicii de natură concurențială în piața de profil”,  face ca întreg partneriatul, să fie, precum cele din vechime, sub un mare semn de întrebare vizavi de interesele implicate și beneficiile scontate.

Prin această tranzacție, GSP devine nu numai cel mai important actor din domeniul serviciilor anexe extracției de petrol și gaze din România, dar se pregătește să ia o „felie” mare din banii ce vor ieși din proiectul Marea Neagră.

Compania lucrează deja pentru americanii de la Black Sea Oil and Gas, prima companie care va aduce la țărm gazele “noi” din Marea Neagră, în 2022 – proiectul Midia Gas Development. Tot în 2022, este așteptată și o decizie definitivă de investiție comercială din partea consorțiului Petrom – Romgaz, care ar putea face ca, în 2026, să înceapă să iasă la suprafață cantitățile masive de gaze din perimetrul Neptun Deep(120 miliarde mc).

Firma care va face propriu zis lucrările, dar și subcontractorii, vor câștiga și ele sume enorme, pentru că aceste tipuri de lucrări costă foarte mult.

În prezent, sunt puține firme în lume care au capacitatea să facă extracție deepwater, iar GSP nu se află printre ele, nici măcar după achiziția operațiunilor Schlumberger.

Ar putea însă să fie într-un consorțiu cu o astfel de firmă, devenind subcontractor și căpătând acces la resurse financiare foarte mari.

Comănescu nu este străin nici de celelalte câmpuri din Marea Neagră românească.

A făcut forajul în blocul Trident pentru Lukoil, în parteneriat cu Romgaz, comandând o platformă de profil de la italienii Saipem.

Pe uscat, GSP este partener cu Romgaz în mai mule proiecte energetice, cel mai cunoscut fiind cel referitor la construcția în parteneriat al unei noi centrale electrice pe gaze la Halânga, în Mehedinți.

Dr. Kristine Bago: Iar după americani, vin turcii…

În mai 2022, GSP Offshore, controlată de Gabriel Comănescu, și compania canadiană Trillion Energy au semnat un acord pentru servicii de foraj în perimetrul SASB, din largul Turciei.

Contractul a fost semnat prin filiala companiei Trillion, Park Place Energy Turkey Limited, pentru programul său de foraj 2022 – 2023 în perimetrul SASB, situat în largul Turciei.

Astfel, acordul dintre cele două companii prevede o rată a serviciilor de foraj de 95.000 dolari/zi și o perioadă minimă de foraj de 100 de zile, rezultând o valoare minimă de 9,5 milioane de dolari.

Trillion Energy a efectuat o plată în avans de 1 milion de dolari, la care se adaugă costuri de mobilizare a platformei în sumă de 800.000 de dolari.

Compania canadiană estimează o durată totală a proiectului de 8-9 luni, astfel că valoarea contractului ar putea crește la aproximativ 25,7 milioane de dolari.

Trillion Energy intenționează să foreze 5 puțuri de la platformele de producție existente cu ajutorul Uranus. Producătorul de petrol și gaze naturale, cu multiple active în Turcia și Bulgaria, deține 49% din perimetrul offshore de gaze naturale SASB, unul dintre cele mai mari proiecte de dezvoltare a gazelor naturale din Marea Neagră.

Firmele în care activează omul de afaceri Comănescu sunt:

Grup Servicii Petroliere Shipyard SRL
Euro Shipping Logistic SRL
Gsp Power SRL
Gsp Offshore SRL
Izvor Md Crîngu SRL
Tehnoconstruct Marine Operations SRL
Grup Servicii Petroliere Logistic SRL
Grup Servicii Petroliere SA
Forasol SRL
Upetrom Group Management SRL
Texrom Well Management SRL
Gsp Eurom Upstream SRL
Comproiect 92 SA
Grup Servicii Petroliere Catering SRL
Vega Turism SA
Vega Travel International SRL
Grup Servicii Petroliere Engineering SRL
Spg Archivator SRL
Green County SRL
Ginoimpex SRL
SPG Medical Emergencies SRL
Grup Servicii Petroliere Training SRL
Energy Transition SRL
Ugm Energy Trading SRL
Vega Offshore SRL
Upetrom 1 Mai Trading SRL
Upetrom 1 Mai Manufacturing SRL

Radiate

Romanien Production and Trading Company SA
Rpt Oil SRL
Algoritm Consult SRL
Emicom International SRL
RPT Grup SRL
Clubul Casa cu Lei SA
Global Operation SRL
Reporter Sfin: Stați liniștiți, Comănescu „lucrează”…

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here