Sistemul public de pensii se află în centrul unei anchete de amploare după ce procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) au descins, miercuri dimineață, la zeci de adrese din București și din mai multe județe, într-un dosar care vizează o presupusă rețea specializată în fabricarea de vechime fictivă în muncă pentru obținerea sau majorarea pensiilor.
Anchetatorii susțin că, timp de mai mulți ani, persoane interesate să iasă la pensie sau să obțină pensii mai mari ar fi plătit între 15.000 și 50.000 de lei pentru a apărea, doar pe hârtie, ca angajați ai unor firme și asociații fără activitate reală. Potrivit DIICOT, mecanismul ar fi generat vechime fictivă pentru peste 860 de persoane, iar prejudiciul calculat până la sfârșitul anului 2024 depășește 7 milioane de lei, sumă care continuă să crească pe măsură ce pensiile sunt plătite.
Dosarul ridică semne de întrebare nu doar asupra modului în care ar fi funcționat această rețea, ci și asupra vulnerabilităților sistemelor informatice ale instituțiilor publice și a mecanismelor de verificare utilizate în procesul de acordare a pensiilor.
30 de percheziții într-un dosar care vizează funcționari publici și specialiști în legislația muncii
Operațiunea desfășurată de DIICOT, împreună cu polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate București, a vizat 30 de locații din municipiul București și din județele Ilfov, Teleorman, Constanța, Giurgiu, Ialomița, Călărași și Galați.
Perchezițiile au avut loc atât la domiciliile unor persoane fizice, cât și la sediile unor societăți comerciale, organizații nonprofit și ale unei instituții publice.
Potrivit procurorilor, nucleul grupării ar fi fost format din șapte persoane, dintre care două aveau calitatea de funcționari publici. În anchetă apar și un expert judiciar, un fost angajat al Inspectoratului Teritorial de Muncă, precum și alte persoane care ar fi avut rolul de a identifica beneficiari, de a întocmi documentele necesare și de a intermedia relația dintre aceștia și membrii grupării.
Persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție, iar acuzațiile formulate de procurori urmează să fie analizate de instanțele competente.
Cum ar fi funcționat mecanismul investigat de DIICOT
Conform informațiilor prezentate de DIICOT, presupusa schemă a început să funcționeze încă din anul 2018.
Anchetatorii susțin că membrii grupării identificau societăți comerciale fără activitate economică și organizații nonprofit care puteau fi utilizate pentru angajări fictive. În unele situații, ar fi fost folosite inclusiv datele unor persoane aflate în dificultate financiară, acestea fiind introduse formal în structura firmelor pentru a facilita întocmirea documentelor necesare.
Ulterior, în sistemele informatice ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală ar fi fost depuse declarații fiscale D112 care atestau plata contribuțiilor sociale și existența unor raporturi de muncă ce nu au existat în realitate, potrivit anchetatorilor.
În baza acestor declarații, persoanele interesate apăreau în evidențele oficiale ca având vechime în muncă și contribuții achitate, condiții necesare pentru deschiderea dreptului la pensie sau pentru recalcularea cuantumului acesteia.
Potrivit DIICOT, după validarea informațiilor în sistemele informatice, datele deveneau vizibile pentru instituțiile care soluționau dosarele de pensionare, ceea ce ar fi permis emiterea unor decizii bazate pe un istoric profesional fictiv.
Peste 170 de persoane ar fi obținut pensii sau majorări pe baza unor date nereale
Anchetatorii afirmă că, până în prezent, au identificat peste 170 de persoane care ar fi folosit această vechime fictivă pentru obținerea unei pensii sau pentru majorarea cuantumului pensiei deja încasate.
În unele cazuri, susțin procurorii, fără aceste perioade introduse în mod nereal în evidențele fiscale, persoanele respective nu ar fi îndeplinit condițiile legale pentru pensionare.
Prejudiciul estimat de DIICOT se ridică la aproximativ 7 milioane de lei, calculat până la 31 decembrie 2024. Procurorii subliniază însă că valoarea pagubei are caracter evolutiv, întrucât plata pensiilor continuă până la clarificarea situației fiecărui beneficiar.
În anchetă sunt cercetate infracțiuni de constituire a unui grup infracțional organizat, fals informatic, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și folosirea de informații care nu sunt destinate publicității.
Casa de Pensii, prinsă între vulnerabilitățile sistemului și nevoia unor controale mai stricte
Dosarul deschis de DIICOT readuce în atenție una dintre cele mai sensibile probleme ale administrației publice: cât de sigur este circuitul informațiilor care stau la baza acordării drepturilor sociale.
Potrivit procurorilor, declarațiile fiscale depuse în sistemele informatice ar fi creat aparența existenței unor contracte de muncă și a plății contribuțiilor sociale, informații care au fost ulterior utilizate în procesul de stabilire a drepturilor de pensie.
Ancheta nu pune sub semnul întrebării doar activitatea persoanelor cercetate, ci și mecanismele prin care instituțiile statului verifică autenticitatea datelor introduse în bazele informatice.
Dosarul ar putea determina autoritățile să reanalizeze procedurile de validare a informațiilor fiscale și colaborarea dintre instituțiile care gestionează contribuțiile sociale și cele care stabilesc drepturile de pensie.
Cum ar fi fost construită rețeaua investigată de procurori
DIICOT susține că gruparea funcționa după un mecanism bine stabilit.
Nucleul central identifica persoane interesate să obțină vechime în muncă fără să fi desfășurat efectiv activitate salariată. Ulterior, erau căutate societăți comerciale fără activitate sau asociații nonprofit care puteau fi folosite pentru întocmirea documentelor necesare.
Procurorii afirmă că membrii grupării introduceau în sistem declarații fiscale care atestau plata contribuțiilor sociale și existența unor raporturi de muncă inexistente în realitate.
În schimbul acestor servicii, beneficiarii ar fi achitat sume cuprinse între 15.000 și 50.000 de lei, în funcție de situația fiecărui dosar.
În anchetă apar și persoane care ar fi oferit consultanță juridică în domeniul dreptului muncii și al asigurărilor sociale, precum și intermediari care ar fi facilitat legătura dintre beneficiari și membrii grupării.
Impactul financiar depășește prejudiciul calculat până în prezent
Valoarea de aproximativ 7 milioane de lei prezentată de DIICOT reprezintă prejudiciul estimat până la 31 decembrie 2024.
Anchetatorii precizează însă că paguba are caracter evolutiv, deoarece pensiile acordate în baza acestor date continuă să fie plătite până la clarificarea situației juridice a fiecărui dosar.
Dincolo de suma calculată de procurori, cazul ridică și o problemă de echitate în sistemul public de pensii. Persoanele care au contribuit legal zeci de ani la bugetul asigurărilor sociale pot ajunge să suporte indirect costurile generate de acordarea unor drepturi obținute prin fraudă, dacă acuzațiile formulate în acest dosar vor fi confirmate de instanță.
Ancheta este în desfășurare
Audierile au loc la sediul central al DIICOT, iar procurorii continuă administrarea probelor pentru stabilirea întregii activități a grupării și identificarea tuturor persoanelor implicate.
În această etapă a procedurii, toate persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție, iar vinovăția poate fi stabilită doar printr-o hotărâre definitivă a instanței.
Dosarul este unul dintre cele mai ample instrumentate în ultimii ani privind presupuse fraude în sistemul public de pensii și ar putea conduce la verificarea unui număr semnificativ de dosare de pensionare și la recuperarea eventualelor prejudicii, dacă acestea vor fi confirmate prin hotărâri judecătorești.
Frauda investigată de DIICOT, în cifre
📌 30 de percheziții în București și șapte județe
📌 860+ persoane pentru care ar fi fost creată vechime fictivă în muncă
📌 170+ persoane care ar fi obținut pensii sau majorări ale pensiilor
📌 15.000–50.000 lei – suma pe care ar fi plătit-o beneficiarii, potrivit DIICOT
📌 7 milioane de lei – prejudiciul estimat până la 31 decembrie 2024
📌 2018 – anul în care, potrivit anchetatorilor, ar fi început activitatea grupării
📌 7 membri în nucleul grupării, dintre care 2 funcționari publici, potrivit DIICOT
