Un angajat care ar cotiza exclusiv la Pilonul II de pensii, având în salariu mediu brut, ar obține o pensie de 627 lei pe lună, timp de 18 ani. Dacă ar cotiza doar la Pilonul I ar avea 361 de lei/lună dar până la deces, conform unei prezentări a șefului Secretariatului tehnic la Consiliul Fiscal, Bogdan Andrei Dumitrescu. Beneficiile sunt cu circa 41% mai mari, la Pilonul II, dacă nu trăiești mai mult de 18 ani după pensionare.
Există însă multe variabile care pot modifica în ambele sensuri raportul beneficiilor dintre cele două sisteme:
1.Modificarea duratei medii de stat în plata pensiei(creșterea acesteia favorizează Pilonul I)
2.Modificarea fiscalizării muncii (creșterea acesteia favorizează Pilonul II)
3.Modificarea raportului contributori la sistem – beneficiari ca urmare a îmbătrânirii populației (diminuarea acestuia favorizează Pilonul II)
4.Modificarea în viitor a performanței investiționale a Pilonului II
5.Complementaritatea sistemelor reduce riscul unei rate nefavorabile de înlocuire a venitului din salariu cu cel din pensie.
„Aș atrage atenția asupra unei chestiuni nerezolvate și care afectează pe cei care încasează beneficiile la Pilonul II în prezent. Nu s-a dat legea în legătură cu modalitatea de plată a pensiilor de pe Pilonul II. Până foarte recent se plătea totul dintr-o dată, numai că la pensie avem o sumă neimpozabilă de 2.000 de lei pe lună. Dacă o eșalonam pe 2 ani, probabil că nu mai plăteam niciun impozit. Ar trebui să insistăm pentru o lege care să stabilească clar cum se plătesc sumele din Pilonul II”, a spus Dumitrescu, la o întâlnire cu presa organizată de Piața Financiară.
Există mai mulți factori care pot înclina balanța într-o parte sau în alta. Dacă o să trăim mai mult, fără să creștem vârsta de pensionare, chestiunea asta avantajează Pilonul I pentru că îți dă dreptul până când ieși din sistem, în timp ce Pilonul II îți distribuie banii pe care i-ai acumulat.
Inechitățile actuale din sistemul de pensii sunt reale
„În ultimul an m-am aplecat destul de mult asupra segmentului pensiilor. Să plecăm de la starea de fapt: am auzit de multe ori pensionari care se plângeau de existența unor inechități privind modul de stabilire a pensiile. Inechitățile sunt absolut reale și sunt generate de însăși formula de calcul a pensiilor din prezent. Legea pensiilor din prezent fiind cel puțin lipsită de transparență. Ni se spune că pensiile inițiale sunt calculate pe baza punctului de pensie, dar dacă ne uităm mai adânc, ne uităm că formula pe care se bazează determinarea pensiei se bazează pe salariul mediu brut de acum doi ani și nu pe punctul de pensie. Ceea ce e de natură să genereze ineficiențe”, a precizat Dumitrescu.
Potrivit acestuia, indexarea punctului de pensie, care e o decizie politică, e folosită doar pentru majorarea pensiilor aflate deja în plată și nu are niciun efect asupra determinării pensiei la momentul pensionării. Și asta rezultă din introducerea indicelui de corecție, în a cărui formulă de calcul a intrat valoarea inflației din 2011.
„Nu știu de ce exact acest nivel a fost luat în calcul. Pe scurt, dacă cineva care s-a pensionat în anul 2017 are o pensie cu circa 6,5% mai mare decât un pensionat în anul 2014, având același punctaj mediu anual, iar distorsiunile au potențialul de a se majora în timp, cu cât salariul crește peste pensie, cu atât se majorau și distorsiunile”, a mai arătat oficialul Consiliului Fiscal.
Însăși formula de calcul din legea curentă are mari probleme și ar trebui să o modificăm. Introducerea acelui indice de corecție în 2013 a avantajat pe toată lumea, dar mai ales pe cei pensionați mai recent.
El este de părere că aparent avem o diminuare spectaculoasă a deficitului bugetului de pensii, de la 20 de miliarde anul trecut, la 11,4 miliarde în acest an, ceea ce i-a încurajat pe guvernanți că este spațiu pentru a majora, în continuare, pensiile.
„Un factor foarte important al acestei diminuări a fost reașezarea taxării muncii. Atunci când am mutat contribuțiile de la angajator la angajat toți angajatorii au observat că taxarea muncii a rămas neschimbată. Taxarea muncii a rămas neschimbată de la nivel agregat, dar la nivel de structură s-a reașezat taxarea muncii, în sensul că acum taxăm mai mult prin CAS, mai mult prin CASS și mai puțin prin impozitul pe venit. La nivel de buget general consolidat, taxarea muncii generează aceleași venituri și acum și anul trecut. Este diferită taxarea muncii în structură. Practic, noi am crescut taxarea pe partea de contribuții la pensii cu 14% și asta explică o parte însemnată a reducerii deficitului la bugetul de pensii. Dar nu e o reducere reală, pentru că pierzi pe partea de impozit pe venit”, apreciază Dumitrescu.
De asemenea, el a reamintit că a fost redusă cota transferată la Pilonul II.
„În mod normal ar fi trebuit să o reducem la 4,25%, de la 5,1% astfel încât să ținem cont de modificarea sistemului de așezare a contribuțiilor de asigurări sociale. Noi am redus mai mult. Ce se întâmplă? În execuția bugetară ceea ce transferi la Pilonul II se pune cumva ca venituri negative. Diminuează încasările pe care le vedem noi în execuție din contribuții de asigurări sociale. Acesta este un element care a condus la reducerea deficitului la pensii”, a explicat reprezentantul Consiliului Fiscal.
Mai avem, firește, și creșterea salariilor și a efectivului de salariați și asta, în mod evident, conduce la o reducere reală a deficitului bugetului de pensii.
Am calculat contribuțiile astea. O să reducem deficitul cu 8,7 miliarde lei (luând în calcul ultimele date privind rectificarea). Din astea, 6,2 miliarde lei vin din majorarea taxării muncii prin CAS, sumă pe care o pierdem la impozit pe venit. Mai avem un miliard care vine de la reducerea contribuțiilor la Pilonul II, creșterea salariilor și a numărului de salariați, 7,3 miliarde lei în plus, dar pe de altă parte mai avem și o creștere de pensii de 5,9 miliarde lei. Reducerea reală este doar de 2,4 miliarde lei și nu de 8,7 miliarde lei, pentru că diferența este pierdută pe partea de impozit pe venit.
O soluție ar fi să menținem abordarea bazată pe reguli introdusă în 2011, spune el.
Noua lege a pensiilor, punctul tare și punctele slabe
Punctul tare:
*Rezolvă multe inechități ale sistemului actual: pensii diferite la contribuții egale, venituri neluate în calcul la determinarea pensiei, încurajează continuarea studiilor.
Puncte slabe:
*Foarte greu sustenabilă din punct de vedere financiar:
*Beneficiile aproape se dublează în doar 3 ani
*Crește numărul prestațiilor sociale
*Pensia minimă se va apropia foarte mult în timp de pensia medie
*Va majora numărul beneficiarilor din sistem: este mai ușor să te pensionezi anticipat
*Menține pensiile speciale.
„Este planificată o creștere uluitoare a punctului de pensie până în 2021, deci numai în trei ani, de 70%. Pensionarii câștigă nu numai din creșterea valorii punctului de pensie, ci și din modificarea formulei. Din formulă se câștigă între 0-22% și astfel ajungem la dublarea unor pensii. Nu este tot, mai instituim noi drepturi. De exemplu, ajutorul pentru soțul supraviețuitor, dacă se îndeplinesc niște condiții. Altă mare problemă este că pensia minimă devine și mai generoasă. Nu mai plătim aceeași pensie minimă la toată lumea, ci cel puțin 45% și majorăm în funcție de vechime. Ce o să se întâmple în câțiva ani? O să existe o apropiere din ce în ce mai mare între pensia minimă și pensia medie. În mod evident vom descuraja participarea la piața muncii. Vom descuraja pe cei care muncesc”, a mai arătat Dumitru.
„Este adevărat că trebuie să recalculăm pensiile, dar dacă hotărâm la nivel de societate că este mai important să reparăm inechitățile, putem să o aplicăm într-un an. Formula aceasta îi avantajează pe cei care au muncit mai mult. Este o idee bună, după părerea mea”, a mai afirmat Dumitru.
Toate detaliile pe:
https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-22710424-andrei-dumitrescu.htm
