Firmele românești, ignorate în țara lor. Cele străine raportează pierderi masive

-FC Construction SA (Spania) – pierdere 381.314609 lei în perioada 2007 – 2019
-Max Bögl (Germania) – pierdere 60.909.927 lei în perioada 2007 – 2019
-AKTOR (Grecia) – pierdere 491.528.129 lei în perioada 2007 – 2020
-Astaldi (Italia) – profit 81.875.625 lei în perioada 2007 – 2019

Ați văzut vreo anchetă finalizată referitoare la multinaționale? Au fost acuzații de spălare de bani, de ascuns profiturile prin paradisuri fiscale. Au dispărut imediat ce au apărut, ca un nor de fum.

România devine tot mai mult o țară în care firmelor străine li se pune covorul roșu, iar cele românești sunt ignorate sau mai rău. Premierul României, Florin Cîțu, a spus, într-o emisiune la Digi24, că miniștrii trebuie să se ducă în străinătate să aducă investitori. Potrivit cifrelor oficiale consultate de noi, multe dintre acestea lucrează pe pierdere!

„Nu mai stăm să așteptăm după investitori străini, Mergem după ei. Strategia asta de a sta acasă și de a spune „noi suntem pregătiți, să vină, unde sunt investitorii” nu a funcționat 30 de ani de zile. Miniștrii responsabili vor merge, vor trebui să meargă mai mult la Bruxelles, vor trebui să meargă în străinătate să vorbească cu investitorii, să vadă cum putem să aducem investitori în România. Trebuie să intrăm în ring, să ne batem pentru capital, pentru că altfel nimeni nu vine și-ți aduce capital în România.”, a declarat Florin Cîțu la Digi24.

Atitudinea premierului are o mare problemă, dacă ne uităm la experiența de până acum a multinaționalelor în România.

Iată un exemplu despre care am scris în trecut. O firmă olandeză, Van Oord, a câștigat prima etapă a lărgirii plajelor. La finalul contractului, cifrele arătau că raportase pierderi de circa 200 de milioane lei a o cifră de afaceri de 1 miliard. La momentul maxim au avut 37 de angajați, deși pe teren era nevoie de o mică armată. Cum se explică? Au lucrat cu subcontractori. Nu cu firme din Olanda, ci cu unele din România. Firmele românești și muncitori români au dus greul. Ei au fost cei care au lucrat efectiv.

De ce au raportat olandezii pierderi la 1 leu la fiecare 5 încasați? Au făcut acte de binefacere sau au ascuns profiturile? Statul român trebuie să răspundă la aceste întrebări. N-a răspuns. De fapt, niciun angajat din structurile statului nu a părut deranjat de aceste cifre, care au fost prezentate de presa locală și preluate apoi de televiziuni naționale.

Nu este un caz singular. Am analizat și activitatea celor mai mari firme străine care lucrează în domeniul infrastructurii în România. Să nu uităm: țara noastră are nevoie de autostrăzi, de drumuri noi, și se pare că va obține o sumă importantă pentru investiții din partea Comisiei Europene, prin Programul Național de Reziliență și Redresare. Unde credeți că se vor duce acești bani? Partea leului, ne spune experiența din trecut, va ajunge la firmele străine.

Am făcut o analiză financiară a celor mai importante 4 companii, pentru a vedea ce profit au făcut și, prin urmare, care au fost impozitele pe profit plătite statului român.

• FC Construction SA (Spania) – pierdere 381.314609 lei în perioada 2007 – 2019
• Max Bögl (Germania) – pierdere 60.909.927 lei în perioada 2007 – 2019
• AKTOR (Grecia) – pierdere 491.528.129 lei în perioada 2007 – 2020
• Astaldi (Italia) – profit 81.875.625 lei în perioada 2007 – 2019

Așadar, cele 4 companii au raportat împreună pierderi de peste 851 milioane lei în această perioadă. Din cele 4, numai una a reușit să aibă profit, dacă tragem linie.

Ce se întâmplă cu banii? Fac străinii opere de caritate?

Un alt subiect este calitate lucrărilor. Aici nu este nevoie de prea multe comentarii. Am văzut cu toții gropi în autostrăzi noi sau chiar cum unele porțiuni o iau, ușor sau sigur, la vale.

Ați văzut vreo anchetă finalizată referitoare la multinaționale? Au fost acuzații de spălare de bani, de ascuns profiturile prin paradisuri fiscale. Au dispărut imediat ce au apărut, ca un nor de fum.

În timpul acesta, firmele românești sunt controlate, verificate, luate la puricat și pedepsite imediat, dacă este descoperită vreo neregulă. Vine ziua când trebuie plătit impozitul și nu a fost plătit? Urmează penalități și, dacă e cazul, executare silită? Ia țeapă de la vreo multinațională? Își caută dreptate în instanță cu anii și, dacă are noroc, poate o obține. Sau poate nu.

În ciuda acestei stări de fapt, cunoscute de toți oamenii de afaceri autohtoni, primul ministru (liberal) spune că va face tot posibilul pentru a atrage firme străine în România. Ba chiar se va duce după ele în Occident, nu va aștepta ca acestea să vină la noi. Avem noi, românii, un cuvânt care exprimă bine această atitudine: ploconeală. De fapt, mai avem unul: căciuleală.

Ne-ar fi plăcut să spună că se bate pentru capitalul românesc. Pentru ca firmele locale, care dau de muncă la mii sau zeci de mii de oameni, să poată supraviețui. Nu să aibă condiții mai bune decât străinii, ci să fie tratate la fel.

Cam asta fac alte țări. Uitați-vă la Ungaria, de pildă. O companie din Ungaria cumpără operațiunile RCS de acolo, după ce românii reușiseră să intre pe piața lor și să conteze. S-a terminat. Ce companii românești care au reușit în străinătate știți? Are CEC, de pildă, filiale în Ungaria, Austria, Germania? În schimb, ungurii au la noi bănci și stații de alimentare cu combustibili auto, cehii au investit în media, polonezii ne trimit ouă și altă mâncare, de parcă n-avem noi găinile noastre, austriecii au cumpărat multe din cele mai valoroase active, etc, etc, etc.

Investitorii străini ar trebui să vină în România, dar să beneficieze de aceleași condiții ca cei din România. Dacă le oferi facilități la plata taxelor și impozitelor, dacă închizi ochii la pierderi, dacă bugetul de stat primește praful de pe tobă, dacă lucrările le fac tot firmele românești, care, culmea, raportează și profit, înseamnă că avem o problemă: românii sunt un fel de slugă la argat.

Domnule prim ministru, e vremea ca miniștrii cabinetului dumneavoastră să meargă în România, să stea de vorbă cu investitorii români, decât să bată drumurile străinătății.

Citeste mai mult pe constantafinanciara.ro