Zootehnia trebuie tratată ca un sector strategic pentru securitatea alimentară a Uniunii Europene, iar obiectivele asumate prin strategia și planul de acțiune ale Comisiei Europene au nevoie de finanțare coerentă și complementară. Mesajul a fost transmis de Tanczos Barna, viceprim-ministru și ministru interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, la reuniunea informală a miniștrilor Agriculturii din statele membre, desfășurată la Dublin în perioada 6-8 septembrie.
Potrivit Ministerului Agriculturii, la reuniune au participat miniștrii de resort din Uniunea Europeană, reprezentanți ai Comisiei Europene și înalți oficiali europeni. România a fost reprezentată de Tanczos Barna și Dana Rebega, director general al Direcției Generale Dezvoltare Rurală – AM PS/PNDR.
Discuțiile s-au concentrat pe Strategia pentru creșterea animalelor și pe Planul UE privind proteinele, care urmărește să susțină cercetarea și inovarea, precum și dezvoltarea culturilor proteice. În acest cadru, oficialul român a argumentat că Uniunea Europeană trebuie să își păstreze capacitatea de producție și să evite înlocuirea producției interne cu importuri care nu respectă standarde echivalente.
Investițiile fermierilor, condiția pentru modernizarea sectorului
În cazul României, creșterea animalelor are un rol important atât pentru agricultură, cât și pentru economia rurală. Sectorul are însă nevoie de sprijin financiar pentru a-și menține viabilitatea și pentru a putea răspunde presiunilor legate de modernizare, competitivitate și respectarea noilor cerințe europene.
Tanczos Barna a indicat mai multe direcții în care finanțarea ar trebui să susțină investițiile fermierilor: modernizarea exploatațiilor, digitalizarea, procesarea producției primare și dezvoltarea sistemelor de irigații. Nevoia de finanțare este mai accentuată în cazul fermelor mici și mijlocii, pentru care accesul la capital poate determina capacitatea de a adopta soluții noi și de a rămâne active pe piață.
Ministrul a subliniat și contribuția cercetării și inovării la creșterea competitivității sectoarelor zootehnic și proteic. Un obiectiv european discutat la Dublin este reducerea dependenței de importurile de proteine vegetale, ceea ce presupune dezvoltarea producției interne și alocarea unor resurse adecvate pentru soluții tehnologice și agricole adaptate.
România cere reguli mai flexibile în gestionarea bolilor
Prevenirea și combaterea bolilor animalelor a reprezentat un alt punct central al intervenției României. Tema are o relevanță directă pentru sectorul ovin și porcin, afectat de dificultăți care pot produce efecte asupra fermierilor, comerțului și accesului la piețele externe.
Oficialul român a susținut că legislația europeană actuală este prea rigidă și poate conduce la măsuri disproporționate. În opinia prezentată la reuniune, un singur focar poate afecta un număr mare de fermieri care dețin animale sănătoase, iar apariția mai multor focare poate determina restricții la export și pierderea unor piețe internaționale pentru producătorii europeni.
România solicită ca principiile științifice incluse în noua strategie europeană să fie transpuse rapid în legislație. Printre soluțiile indicate se numără flexibilizarea regulilor privind regionalizarea, compartimentarea și vaccinarea, astfel încât măsurile de control să poată fi adaptate situației concrete, fără extinderea automată a restricțiilor asupra unor zone sau efective neafectate.
Pe aceeași temă, Tanczos Barna a discutat, în marja reuniunii, cu omologii săi din Bulgaria, Grecia și Croația. Cele trei state se confruntă cu provocări similare în sectorul ovin, iar miniștrii au convenit asupra unei acțiuni comune și a sprijinului reciproc pentru gestionarea problemelor.
Tranziția către standarde mai stricte privind bunăstarea animalelor
În cadrul dezbaterilor, România a pledat și pentru o tranziție echilibrată către noile cerințe privind bunăstarea animalelor. Aplicarea acestora ar trebui să fie însoțită de sprijin financiar suficient, astfel încât investițiile realizate de fermieri să fie protejate, iar competitivitatea exploatațiilor să nu fie afectată.
Poziția exprimată de ministru vizează și stabilirea unor reguli proporționale pentru transportul animalelor. Pentru crescători, modificarea cerințelor poate implica investiții și costuri suplimentare, motiv pentru care calendarul de tranziție și mecanismele de finanțare devin elemente esențiale ale politicii europene în domeniu.
Reuniunea informală de la Dublin a inclus și vizite la obiective agricole din Irlanda, care au oferit participanților o perspectivă asupra zootehniei și activităților de cercetare și inovare. Pentru România, discuțiile au pus în prim-plan două condiții pentru dezvoltarea sectorului: finanțarea investițiilor și adaptarea legislației europene la abordări bazate pe risc și pe date științifice.
