Creşterea speranţei de viaţă cu 10-12 ani, atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei, coroborată cu natalitatea scăzută, va continua să producă dezechilibre încă 50 de ani. Dacă se păstrează actuala limită de vârstă pentru pensionare, statul va trebui să găsească fonduri pentru 20 – 23 de ani.
Potrivit Prognozei de convergenţă 2019 – 2021 aprobată deja de Guvern prin Memorandum, în România, speranţa de viaţă la naştere pentru bărbaţi este estimată să crească cu aproximativ 12 ani pe parcursul perioadei de proiecţie, de la 71 de ani în 2013 la 83 de ani în 2070.
Speranţa de viaţă la naştere este estimată să crească cu 10 ani pentru femei, de la 78 ani în 2015 la 88 de ani în 2070, ceea ce indică o uşoară convergenţă a speranţei de viaţă între bărbaţi şi femei.
„Pe termen mediu şi lung, evoluţia sectorului de pensii este puternic influenţată de perspectivele demografice date de evoluţia ratei natalităţii şi a speranţei de viaţă şi de procesul inevitabil de îmbătrânire a populaţiei”, se arată în document.
Rezultatele estimate prin modelul de pensii indică o creştere a ponderii cheltuielilor cu pensiile din pilonul 1, de la 8,0% din PIB în anul 2016 la circa 9,0% din PIB la mijlocul decadei 2050-60, urmată de o scădere treptată, către finele perioadei de prognoză, până la ponderile de la finalul anilor 2070 (8,7%).
Pilonul 2 de pensii va avea o pondere din ce în ce mai semnificativă în totalul cheltuielilor cu pensiile, cu atingerea unei ponderi de 1,1% din PIB la sfârşitul orizontului de prognoză.
Proiecţiile incluse în Raportul privind îmbătrânirea populaţiei, ediţia 2018, ale căror rezultate sunt prezentate în acest capitol, au fost efectuate înaintea promovării măsurilor fiscale intrate în vigoare la începutul anului 2018.
