FAKE NEWS DESPRE PROIECTUL ROMEXPO – Publicatia Newsweek dezvaluie ca patronii de mall-uri de la compania NEPI si-au reluat campania impotriva Legii Camerei de Comert a Romaniei. Iar liderii useristi care ataca proiectul Romexpo s-au transformat in purtatorii lor de cuvant: “Sud-africanii vor sa-si impiedice competitorul direct, grupul Iulius, sa dezvolte acest proiect…. Ce-i mana in lupta pe reprezentantii USR-PLUS care preiau de la Nepi toate ‘argumentele’, inclusiv cele de tip fake news”

0
218

Publicatia Newsweek dezvaluie ca patronii de mall-uri de la compania sud-africana NEPI si-au reluat campania impotriva Legii Camerei de Comert si Industrie a Romaniei, iar liderii useristi care ataca proiectul Romexpo s-au transformat in purtatorii lor de cuvant.

„Patronii de mall-uri de la compania sud-africana NEPI si-au reluat campania mincinoasa impotriva Legii Camerei de Comert si Industrie a Romaniei. Liderii useristi care ataca proiectul Romexpo cu aceleasi minciuni s-au transformat in purtatorii lor de cuvant.

In cazul NEPI, interesul din spatele campaniei anti-Romexpo este usor de explicat. Sud-africanii vor cu orice pret sa-si impiedice competitorul direct, grupul IULIUS, sa dezvolte acest proiect.
Intrebarea este ce-i mana in lupta pe reprezentantii USR-PLUS care preiau de la NEPI, fara sa clipeasca, toate ‘argumentele’, inclusiv cele de tip fake news.

1. ‘Terenul trebuie scos la licitatie’ – Fals!

Unul dintre aceste ‘argumente’ este ca terenul din nordul Capitalei nu ar trebui cedat gratuit Camerei de Comert si Industrie a Romaniei (CCIR), ci ar trebui scos la licitatie.
‘Statul roman (…) poate organiza o licitatie internationala, un proces competitiv si transparent de selectie a unuia sau mai multor dezvoltatori, catre care fie sa cedeze drepturile de dezvoltare imobiliara, fie alaturi de care sa intre intr-un parteneriat public-privat pentru dezvoltarea si revitalizarea zonei Romexpo’, arata un comunicat al NEPI din martie a.c.
‘Trebuie facuta licitatie publica si trebuie ca activul acesta sa fie valorificat la cel mai bun pret posibil pentru proprietarul lui – statul roman. Cel putin noi asa vedem lucrurile’, spunea, trei luni mai tarziu, Stefania Petre, consilier general al USR-PLUS.
Declaratia acesteia a fost reluata, in diverse forme, si de alti colegi de partid. Inclusiv de ministrul Economiei, Claudiu Nasui, care ar trebui sa fie principalul sustinator al mediului de afaceri din Romania, nu din Africa de Sud!

Cum stau, de fapt, lucrurile?

Pentru a vinde terenul la licitatie, statul roman trebuie mai intai sa despagubeasca societatea Romexpo, detinuta de CCIR, pentru toate constructiile de pe teren, inclusiv marele pavilion expozitional, precum si infrastructura existenta.
‘Terenul nu este liber de sarcini – dreptul de folosinta al CCIR este o sarcina asupra terenului, in plus, orice cumparator ar fi obligat sa preia sarcinile acestuia si sa respecte proprietatea Romexpo. Despagubirile pe care statul sau cum am aratat, cumparatorul, le-ar datora CCIR si Romexpo, in cazul in care statul ar vinde sau cumparatorul ar cumpara terenul, depasesc cu mult valoarea speculata a terenului. Daca ar vinde terenul, in primul rand statul ar trebui sa despagubeasca CCIR si Romexpo cu mult mai mult de 200 milioane de euro, atat cat valoreaza terenul’, se arata intr-un comunicat al Camerei de Comert si Industrie a Romaniei.
De remarcat ca nici macar seful NEPI, Alex Morar, nu afirma ca statul este obligat sa vanda terenul, ci ca ‘poate organiza o licitatie internationala, un proces competitiv si transparent de selectie a unuia sau mai multor dezvoltatori, catre care fie sa cedeze drepturile de dezvoltare imobiliara, fie alaturi de care sa intre intr-un parteneriat public-privat pentru dezvoltarea si revitalizarea zonei Romexpo’.
Mai mult, Morar nu vorbeste despre vanzarea terenului, ci despre ‘cedarea drepturilor de dezvoltare imobiliara’ sau despre un ‘parteneriat public-privat’.
Singura concluzie logica ar fi ca NEPI nu vrea de fapt ca terenul sa fie scos la vanzare, pentru ca nu are resurse financiare sa-l cumpere, mai ales ca grupul a vandut mai multe active in 2020 din cauza rezultatelor proaste generate de pandemia de COVID-19.
‘Cedarea drepturilor de dezvoltare imobiliara’ este o formula juridic vaga, fara corespondent in legislatia romaneasca. ‘Parteneriatul public-privat’, pe de alta parte, este legiferat prin Legea 100/2016 care prevede doua modalitati: licitatia deschisa si dialogul competitiv.
Asadar, licitatia nu este obligatorie in niciuna dintre cele doua variante.

2. ‘Statul pierde bani daca terenul ramane la Camera de Comert’ – Fals!

In diverse forme, atat reprezentantii NEPI, cat si cei ai USR-PLUS sustin ca statul ar pierde bani daca proiectul de la Romexpo ar primi unda verde.
Intr-un comunicat, NEPI acuza ca acest proiect ‘ar deposeda romanii de un bun extrem de valoros: prin aceasta lege, un teren proprietate a statului, cu valoare de piata de sute de milioane de euro, ar fi oferit gratuit (…), doar pe baza unor promisiuni, fara beneficii certe si fara vreo garantie pentru statul roman privind obtinerea acestora’.
Ministrul transporturilor, Catalin Drula, de la USR-PLUS, preia imediat ideea si o rostogoleste: ‘O lege (…) va transfera gratuit un teren al statului de 46 de ha (Romexpo) din zona premium a Capitalei in proprietatea Camerei de Comert, pentru dezvoltarea unui proiect imobiliar cu un investitor privat. In conditiile in care valoarea terenului in acea zona este uriasa, se creaza un mega prejudiciu statului roman cu mana Parlamentului’.
Nimeni nu stie cat ar fi asa-zisul prejudiciu adus statului. O tentativa de calcul avanseaza ministrul Claudiu Nasui, de la USR-PLUS, care vorbeste despre ‘un teren evaluat neoficial la 500 de milioane de euro. Unii zic ca este mai putin, nu am vazut insa nicio evaluare sub 300 de milioane de euro’.
In realitate, lucrurile stau cu totul altfel.

Potrivit Camerei de Comert si Industrie a Romaniei, ‘tot ceea ce este deasupra terenului, si anume platforme betonate, cladiri, hale etc. reprezinta proprietate privata. In consecinta, orice incercare a statului de a vinde acest teren ar putea fi facuta numai cu despagubirea prealabila si la justa valoare a CCIR, estimata, conform discutiilor din comisiile de specialitate din Parlament, la 300 de milioane de euro, mult peste pretul pietei in ceea ce priveste valoarea terenului’.

Cu alte cuvinte, daca ar vinde terenul, statul nu ar castiga mai nimic.

Daca proiectul Romexpo va fi aprobat, insa, beneficiile la bugetul public ar fi enorme.
‘Asa cum arata studiul firmei de consultanta din Big 4, intr-adevar, in faza de constructie, de pana la maximum cinci ani (…), dezvoltarea noului Romexpo va genera aproape 1 miliard de lei la bugetele locale si national, dintre care aproape 600 milioane de lei in primii trei ani si peste 400 milioane de lei in ultimii doi ani ai constructiei. (…) Revenind la beneficiile proiectului nostru, dupa finalizarea constructiilor, deci in perioada de functionare, in fiecare an, noul Romexpo va contribui cu mai mult de 1,7 miliarde de lei la bugetul de stat. Si da, proiectul noului Romexpo va genera, potrivit aceluiasi studiu, peste 32.000 de locuri de munca, ceea ce reprezinta mai mult decat forta de munca aferenta unui judet mediu din Romania’, se arata intr-un comunicat al Camerei de Comert si Industrie a Romaniei.

3. ‘Camera de Comert este o entitate privata’ – Fals

Una dintre temele de atac ale adversarilor proiectului Romexpo este ca de aceasta ‘gratuitate’ ar beneficia o ‘entitate privata’. Tema a fost enuntata initial de catre acelasi Alex Morar, CEO al firmei sudafricane NEPI: ‘Prin aceasta lege, un teren proprietate a statului, cu valoare de piata de sute de milioane de euro, ar fi oferit gratuit unei entitati private’.
Ca un facut, ideea este preluata intr-o forma similara de Stefania Petre, consilier general USR-PLUS:
‘Nu am mai auzit sa existe vreun stat atat de generos care sa zica: ‘.
Este Camera de Comert si Industrie a Romaniei o ‘entitate privata’? In 1864, Alexandru Ioan Cuza infiinta, prin decret domnesc, primele 15 Camere de Comert din tara noastra. Acestea au fost reorganizate in 1925 de Regele Ferdinand, care le-a unit intr-o structura nationala – precursoarea actualei CCIR.

Cu exceptia primilor ani ai regimului comunist, cand a fost desfiintat si apoi reinfiintat, acest organism a functionat neintrerupt timp de aproape un secol si jumatate. De altfel, pavilionul central ROMEXPO a fost construit la mijlocul anilor ’60 si dat in administrare oficiului de expozitii din cadrul CCIR.
In prezent, CCIR este afiliata celor mai reprezentative federatii din lume – precum cea internationala (International Chamber of Commerce) si, respectiv, europeana (Eurochambres).
‘Camerele de comert sunt organizatii autonome, neguvernamentale, apolitice, fara scop patrimonial, de utilitate publica, create in scopul de a reprezenta, apara si sustine interesele membrilor lor si ale comunitatii de afaceri’, se arata intr-un comunicat al CCIR.

Alte informatii de care oponentii proiectului Romexpo nu tin cont:

‘CCIR nu are membri din randul companiilor, acestea putand deveni membri ai camerelor judetene, in mod exclusiv voluntar. CCIR si camerele judetene nu sunt finantate sau subventionate de la bugetul de stat sau cele locale. Din 1990 si pana in prezent, CCIR si camerele judetene au cheltuit din resurse proprii pentru sustinerea mediului de afaceri din Romania mai mult de 24 mil. EUR (peste 29 mil. USD), reprezentand aproximativ 800 mii EUR/an (970 mii USD/an).
In toata aceasta perioada, CCIR si Camerele judetene au sustinut mediul de afaceri din Romania prin activitati specifice la nivel national pentru care au efectuat cheltuieli in medie anuala de peste 1,9 mil. lei din resurse proprii.
In plus, au organizat misiuni economice, delegatii oficiale, forumuri, seminarii si alte evenimente specifice diplomatiei economice ale caror cheltuieli au reprezentat in medie anuala peste 1,3 mil. lei (de asemenea, din resurse proprii).
In tot acest timp, CCIR si camerele judetene au organizat cu propriile resurse peste 20.000 de evenimente cu specific bilateral in vederea unei mai bune promovari a capitalului autohton si a stimularii schimburilor comerciale.
In toata aceasta perioada, CCIR si camerele judetene au organizat evenimente la care au fost prezenti mai mult de 45 de presedinti de stat, au participat, conform solicitarilor primite, alaturi de reprezentantii administratiei publice la delegatiile oficiale ale acestora in strainatate si au fost parte, folosind propriile resurse, la evenimentele organizate de acestia, atat in tara, cat si in strainatate’, se mai arata in comunicatul CCIR.

4. ‘Nu exista proiecte similare in alte state’ – Fals

Adversarii proiectului Romexpo invoca si caracterul sau exceptional. Aceeasi Stefania Petre, consilier general USR-PLUS, crede ca nu exista niciun precedent:
‘Eu nu am mai auzit recent despre astfel de cazuri si nici nu stiu vreo echivalenta la nivel european’.
In realitate, majoritatea Camerelor de Comert din tari dezvoltate se bazeaza pe sprijinul direct sau indirect al statului.
In Austria, de exemplu, Camera Economica Federala – WKO (Wirtschaftskammer Österreich) este desemnata, prin lege, ca ‘institutie autonoma de drept public’. Legea prevede obligativitatea calitatii de membru pentru toate cele 540.000 de firme inregistrate in tara. Acestea trebuie sa plateasca anual o cotizatie sub forma unor asa-numite taxe camerale, calculate in functie de impozitul pe vanzari.
Una dintre cele mai puternice structuri ale WKO este cea de promovare a comertului exterior (Advantage Austria). Practic, aceasta structura functioneaza ca o retea de consilieri economici prezenti in peste 70 de tari.
Organizatia de resort din Franta – CCI (Chambre de Commerce et d’Industrie) desfasoara numeroase activitati economice. Intre altele gestioneaza nu mai putin de 152 de porturi, 53 de aeroporturi, 37 de centre de expozitii, 10 parcuri industriale si 259 de cladiri de birouri, incubatoare de afaceri si hoteluri.
Terenurile pe care sunt amplasate multe dintre aceste obiective au fost date in folosinta gratuita de statul francez. Ca si in alte tari, calitatea de membru si cotizatia aferenta sunt obligatorii pentru toate cele 2,9 milioane de firme franceze. Totodata, CCI este implicata in educatie, girand 150 de scoli superioare si 141 centre de formare profesionala, in care studiaza anual peste 500.000 de oameni.
Si Uniunea Italiana a Camerelor de Comert, Industrie, Artizanat si Agricultura (Unioncamere) este desemnata, prin lege, ca ‘organism de drept public’.
Pe langa cotizatia obligatorie pentru toate cele 6 milioane de firme inregistrate in Italia, o sursa majora de venituri consta in administrarea Registrului Afacerilor (Registro Imprese). Unioncamere lucreaza in stransa colaborare cu Ministerul Dezvoltarii Economice si coordoneaza activitatea de reprezentare internationala a mediului italian de afaceri. Interesant este ca organizatia se ocupa totodata de accesarea fondurilor comunitare de catre membrii sai, actionand atat ca gestionar al acestora, cat si ca persoana de contact pentru Comisia Europeana.
Camera de Comert si Industrie a Germaniei – DIHK (Deutscher Industrie und Handelskammertag) este formata din 79 de camere locale si regionale, care functioneaza prin autoadministrare, dar in stransa legatura cu Ministerul Federal pentru Afaceri Economice si Energie. Cotizatia este obligatorie pentru toate cele 3 milioane de firme germane, cu exceptia primilor doi ani de la inregistrare. DIHK coordoneaza reteaua reprezentantilor comerciali in peste 90 de tari, pentru care primeste si subventii de la guvern. Una dintre cele mai vechi atributii ale camerelor germane consta in organizarea invatamantului dual pentru 328 de categorii profesionale.
Noua lege a Camerelor de Comert din Romania nu face decat sa alinieze legislatia romaneasca la reglementarile organismelor similare din alte state europene, precum Austria, Franta, Italia sau Germania.


Cum a devenit presedinta Senatului mesagera firmei Nepi

Liderii USR-PLUS nu preiau doar ‘argumente’ de la NEPI, ci si documente oficiale pe care le dau mai departe. Presedinta Senatului, Anca Dragu, a primit recent un memoriu de la aceasta firma sudafricana inregistrata intr-un paradis fiscal, memoriu pe care l-a transmis imediat unor comisii din camera superioara a Parlamentului.
Unul dintre destinatari, presedinta Comisiei Juridice, Iuliana Scintei (PNL), i-a comunicat Ancai Dragu ca nu are temei legal sa raspunda direct firmei NEPI.
Intr-un comentariu postat pe Facebook, experimentata jurnalista Adelina Radulescu (ex-BBC si Europa Libera) considera ca prin acest gest ‘se deconspira si interesele USR-PLUS in afacerea Romexpo’.
Anca Dragu respinge acuzatiile si sustine ca de acelasi tratament s-ar bucura orice memoriu primit la cabinetul sau:
‘Orice fel de memoriu, sesizare sau orice alt tip de materiale care sunt trimise la cabinetul presedintei Senatului si care privesc un proiect sau o initiativa legislativa ce se afla in circuitul legislativ sunt transmise mai departe de catre cabinet spre comisiile implicate pentru elaborarea de raspunsuri.
Cabinetul presedintei Senatului nu intervine si nu are niciun fel de implicare in elaborarea sau nu a raspunsurilor. Acelasi lucru s-a intamplat si in ceea ce priveste toate documentele care s-au primit in cazul proiectului de lege privind trecerea terenului din zona Romexpo (aflat in proprietatea privata a statului) in proprietatea CCIR.
In acest caz, memoriul trimis de catre fondul de investitii NEPI Rockcastle la cabinetul presedintei Senatului a fost transmis mai departe celor doua comisii implicate – Juridica si Economica, pentru elaborarea unui raspuns. Tot in acest caz, s-a transmis catre ambele comisii si scrisoarea venita din partea Comisiei Europene, prin Consiliul Concurentei, prin care se cer clarificari cu privire la felul in care proiectul de lege permite transferul cu titlu gratuit.
La Comisia Europeana exista deja o plangere de acordare a unui ajutor de stat in aceasta speta. Este falsa informatia potrivit careia am cerut in nume personal sa imi fie inaintat raspunsul. Este vorba de o formulare standard folosita in toate documentele de acest gen pe care le inaintam comisiilor si se refera la o rugaminte privind transmiterea spre informare a raspunsului deja inaintat solicitantului.
Eu, in calitate de presedinta a Senatului, voi continua sa ma asigur ca parlamentarii din comisiile implicate in elaborarea unor proiecte de acte normative au la dispozitie toate informatiile primite pe respectivele proiecte, pentru elaborarea unei legislatii in favoarea statului si a cetatenilor romani’, a declarat Anca Dragu pentru Newsweek Romania„.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here