In urma cu aproape doua luni, in data de 20 Februarie, in timp ce se afla in Florida, Donald Trump, Presedintele Statelor Unite ale Americii discutand despre contextul interdictiei applicate cetatenilor celor sase tari arabe pe teritoriul SUA, acesta a declarat “Priviti ce se intampla in Germania. Priviti ce s-a intamplat aseara in Suedia. Suedia! Cine ar fi crezut?”. La scurt timp dupa declaratia acestuia cu privire la presupusul incident ce ar fi avut loc vineri seara in Suedia, declaratie care s-a dovedit a fi nefondata, pe reteaua de socializare Twitter erau deja nenumarate glume ce purtau hashtagurile #SwedenIncident, #JeSuisIkea si #LastNightInSweden.
Vineri dimineata la 04:40 ora Romaniei, ca reactie la atacul cu arme chimice atribuit acum cateva zile regimului Assad in urma caruia si-au pierdut viata 89 de oameni, Donald Trump a decis bombardarea bazei militare ce se presupune a fi responsabila pentru atacul chimic. 59 de rachete Tomahawk au fost trimise catre baza siriana in dimineata zilei de vineri, dintre care doar 23 au ajuns la tinta, traiectoria celor 36 fiind necunoscuta, declara Ministrul rus al Apararii. Aceasta decizie a fost puternic criticata de catre Rusia care prin vocea Presedintelui Vladimir Putin a declarat ca acest lucru va afecta relatiile dintre SUA si Rusia, dar totusi sustinuta de Israel, Marea Britanie, Franta, Germania, Australia, Turcia si inclusiv Arabia Saudia. In ciuda faptului ca Presedintele Xi Jinping a aflat aceasta veste in timp ce se afla in Florida la o intalnire cu Donald Trump pe mult disputata tema a relatiilor comerciale dintre cele doua state, dar si pe tema crizei din Coreea de Nord, China a avut o pozitie echilibrata spunand ca decide sa condamne atat atacul cu arme chimice atribuit regimului Assad, cat si atacul SUA. In urma atacului lansat de SUA asupra bazei siriene, in cursul zilei de vineri a avut loc inturnirea de urgenta a Consiliului de Securitate ONU.
Desi greu de stabilit o relatie de directa cauzalitate, vineri, in jurul orei locale 15:00, in capitala Suediei are loc un presupus atentat terorist pe modelul celor de la Nisa, Berlin si Londra. In ciuda lipsei unei certitudini, Prim-ministrul suedez, Stefan Löfven, a declarat ca multe lucruri conduc la ideea unui atac terorist. Un camion a intrat intr-o zona pietonala aglomerata din centru Stockholmului ranind oamenii aflati in acea zona si cauzand mortea unora dintre acestia. In ciuda vehicularii a diferite cifre privind numarul mortilor si al ranitilor, Dan Eliasson, seful Politiei suedeze a spus vineri ca nu poate confirma nici numarul mortilor, nici numarul ranitilor dat fiind faptul ca evenimentul a avut loc in urma cu putin timp. Potrivit ultimelor informartii, cifra mortilor se ridica la 4, iar cea a ranitilor la 15, conform BBC. Desi in randurile multimii se observa uimire cu privire la aparitia Stockholmului pe lista capitalelor europene a caror securitate a cazut prada atentatelor, este important de notat faptul ca Suedia are o mare comunitate de imigranti, iar rata de radicalizare este una crescanda.
O problema nascuta odata cu sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial, criza din Orientul Mijlociu se muta in ultimii ani in Europa, lasandu-si urmele in aproape toate marile capitale europene. In contextul disputei dintre protectionismul extins inclusiv in sfera sociala si protejarea globalizarii, se ridica totusi o intrebare: genereaza si legitimeaza protectionismul social atentatele teroriste sau acestea din urma sunt generate tocmai de lipsa unui sistem social mondial eficient? Paradoxul? Elementul comun al protectionismului si al globalizarii: mult discutata lipsa a incluziunii sociale.
