În ultimele zile, #faceappchallenge a luat cu asalt reţelele de socializare. “Provocarea” presupune descărcarea unei aplicaţii de editare, numită FaceApp, care foloseşte filtre pentru a vă îmbătrâni, digital, chipul. Ulterior, fotografia obţinută este postată pe internet spre amuzamentul prietenilor.
Luni, 15 iulie, după ce provocarea FaceApp a devenit virală, dezvoltatorul software, Joshua Nozzi, a lansat o avertizare cu privire la securitatea datelor personale ale utilizatorilor. Semnalul de alarmă a fost ulterior amplificat de mass-media care a preluat imediat ştirea.
Într-o eră a supravegherii, mai putem sperăm că vom scăpa nesupravegheaţi?
Isteria a atins cote maxime în momentul în care s-a aflat că aplicaţia FaceApp este rusească. “Aplicația căreia i-ați dat acces deplin asupra datelor voastre faciale are sediul în Sankt-Petersburg, Rusia”, a scris pe Tweeter, Charlie Warzel de la New York Times. Ştim cu toții, nu-I aşa, cine sunt rușii… Vor să vă colecteze datele personale pentru a le folosi în scopuri necurate, spre deosebire de americani care, desigur, sunt minunaţi şi extrem de atenţi când vine vorba despre acestea, folosindu-le numai în scopul de a transforma lumea într-un loc mai bun.
Miercuri, 17iulie, lucrurile s-au mai calmat. Un cercetător francez specializat pe probleme de securitate, cunoscut sub pseudonimul Elliot Alderson, a făcut o verificare a aplicației și a constatat că, în realitate, aceasta nu încărca întreaga galerie de fotografii ci doar pe cea, pe care, doreai să o modifici. Într-un interviu acordat prin telefon, Alderson a spus că nu a putut găsi dovezi că aplicaţia ar fura toate datele utilizatorului. Motivul pentru care aplicația a provocat o astfel de isterie, în opinia lui Alderson, se datorează, în principal, temerilor legate de Rusia.
Reprezentanţii FaceApp, au declarat, tot miercuri, că ar putea “stoca în cloud” o parte dintre fotografiile încărcate, în scopuri de “performanță și trafic”. “Chiar dacă echipa de cercetare și dezvoltare a aplicației îşi are sediul în Sankt-Petersburg, datele utilizatorilor nu sunt transferate şi stocate în Rusia”.
Pe măsură ce au apărut mai multe informații, Joshua Nozzi, dezvoltatorul software care s-a aflat la originea valului de isterie creat cu privire la FaceApp, a emis o lungă mea culpa și a șters toate postările originale de pe Tweeter. La rândul său, jurnalista Charlie Wurzel de la New York Times, a șters tweet-urile postate anterior, afirmând că toate comentariile sale legate de originea rusească a aplicaţiei au fost greşit interpretate. “Referințele mele despre ei au fost culese din raportările pe care le fac diferite aplicaţii cu privire la accesarea datelor şi trimiterea acestora către terţe entităţi care, într-adevăr, nu le includeau și pe cele guvernamentale”, a comentat Wurzel pe Twitter.
Deci, asta înseamnă că totul este bine? Ar trebui să fim liberi şi să ne bucurăm de #faceappchallenge fără să ne facem griji că fotografiile noastre vor fi folosite în mod abuziv? Ei bine, nu! Conform termenilor şi condiţiilor serviciului FaceApp, atunci când utilizați aplicația, acordați libertate “perpetuă, irevocabilă, neexclusivă şi fără redevență”, la nivel mondial, pentru a face ceea ce doreşte cu fotografiile voastre. Cu toate că la prima vedere acesta pare a fi un lucru îngrozitor, merită să subliniem că nu este cu nimic diferit față de politicile de confidențialitate ale tuturor celorlalte servicii și platforme tehnologice.
Dacă refuzaţi să participați la #faceappchallenge pentru că sunteţi îngrijorați în legătură cu intimitatea voastră, este foarte bine. Cu toate că şansele ca fața ta să se afle deja, undeva, într-o bază de date, contribuind la dezvoltarea inteligenței artificiale, sunt foarte mari. Adam Harvey, expert în probleme de confidențialitate, prin e-mail, declara: “Cercetătorii Google au dezvăluit că au folosit cel puțin 8 milioane de imagini pentru dezvoltarea sistemului de recunoaștere facială. Și cercetătorii Facebook au menționat că folosesc fotografiile a cel puțin 10 milioane de utilizatori.”
În luna mai, cercetătorii Google au dezvăluit că au folosit 2 000 de videoclipuri YouTube ale persoanelor care au răspuns la virala provocare cu manechine pentru a ajuta la crearea unui soft capabil să determine volumul şi dimensiunile unui obiect în mișcare care apare într-un videoclip. Toate aceste dezvoltări, pornite în glumă, ar putea ajuta, în viitor, la crearea softurilor care vor putea fi folosite în diverse domenii, de la automobilele fără pilot până la dronele ucigașe.
Nici măcar nu trebuie să încărcați ceva pe internet pentru ca fotografia voastră să ajungă la tehnologia de dezvoltare a inteligenţei artificiale. La începutul acestui an s-a aflat că la Universitatea din Colorado Springs studenţii au fost fotografiaţi în secret pentru un studiu de recunoaştere facială. Imaginile a mai mult de 1700 de persoane au fost colectate, între anii 2012 și 2013, fără consimțământul acestora. Pe baza fotografiilor obţinute, a fost creată o bază de date care ulterior a fost folosită pentru determinarea algoritmilor de recunoaștere facială. Finanțarea pentru această bază de date a venit de la serviciile de informații americane, civile și militare.
Prin urmare, morala acestei povestiri este că nu trebuie să vă speriaţi prea tare de o aplicație rusească. Ar trebui să vă faceți griji în legătură cu toate aplicaţiile pe care le accesaţi, pentru că ne aflăm doar la începutul “erei supravegherii”. Treptat vom înţelege că propriile chipuri nu ne mai aparțin, ci că au fost, deja, privatizate.
Articol preluat din The Guardian. Autor: Arwa Mahdawi
